UNIUNEA NATIONALA A BAROURILOR DIN ROMANIA, BAROUL CLUJ, STR.P.ROSCA NR.4/15,

“STEGAROIU  şi asociaţii" Societate civilă de avocaţi, Cluj-Napoca, str. Petofi Sandor nr.7

Av.prof.dr.Dan C.Stegăroiu 0264/596579; TM 0722/524160

 

Tribunalul Cluj

 

 

 

                                      Domnule PRESEDINTE,

 

 Subsemnatul:

Prof.dr.ing. Isoc Dorin, domiciliat în Cluj-Napoca, str. Du­nă­rii nr.25, ap.5, în calitate de contestatar, prin av.Prof.Dr.Dan C. Stegăroiu, Baroul Cluj, intimată UNIVERSITATEA TEHNICA (UT), 400020, Cluj-Napoca, str. C.Daicoviciu nr.15 prin Dl.rector prof.dr.ing. Munteanu Radu,

formulăm prezenta:

C O N T E S T A T I E

 

privind DECIZIA  16.735/07/07.2008 a intimatei, UNIVERSITATEA TEH­NI­CĂ (UT), prin Dl.rector prof.dr.ing. Munteanu Radu cu rugămintea ca după administrarea probatoriului, prin hotărârea ce veţi pronunţa:

 

1.    Să constataţi nulitatea absolută a DECIZIEI  16.735/07/07.2008 a intima­tei, UNIVERSITATEA TEHNICA (UT), prin Dl.rector prof.dr.ing. RADU MUNTEANU, în temeiul prevderilor art. 267, art.268 C.Muncii şi ale art.148 al.2 şi al.3 L.84/1995, cu reinstituirea situaţie anterioare, recu­nos­când con­tes­ta­tarului toate drepturile sale, inclusiv cele salariale, ac­tu­­alizate cu rata inflaţiei la data plăţii, dat fiind statutul acestuia de pro­fe­sor universitar.

2.    Să obligaţi intimata la plata cheltuielilor de judecată. dacă se opune pre­zen­tei cereri.

 

I. STAREA DE FAPT

 

·        In data de 7.07.2008 Dl.Rector al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, Prof.dr.ing. Munteanu Radu, prin decizia 16735/07.07.2008 a dis­pus des­fa­­cerea disciplinară a contractului  individual de muncă al numi­tu­lui Prof.dr.ing. Isoc Dorin invocând două motive, precum:

A.   “…încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului în­vă­ţământului şi prestigiului instituţiei”(art.2 pct.1 decizia 16735 / 07.07.2008 Rector UT),

ceea ce atrage răspunderea disciplinară con­­form prevederilor art. 115 L.128/1997 Statutul personalului di­dac­tic. In acest sens se afir­mă că în data de 8.06.2008 în cuvântul adresat promoţiei 2008 de la Facultatea de Automatică şi Calcu­la­toa­re “..a jignit şi denigrat în public atâţ cât şi Universitatea Tehnică” (art.2 pct.1, al.2, rd.4, de­ci­zia 16735/07.07.2008 Rector UT) în sen­sul că a afirmat la mi­cro­fon:

«Specializarea automatică nu trebuie la nimeni, este inutilă şi fără o­biec­tul muncii, iar absolvenţii Facultăţii de Automatică şi Cal­cu­la­toare aparţin unei universităţi tehnice aju­tă­toare» (art.2 pct.1, al.2, rd.4, decizia 16735/07.07.2008  Rector UT) .

B.    Evaluarea pregătirii studenţilor prin acordarea de note cu două zeci­male ((art.2 pct.2 decizia 16735/07.07.2008 Rector UT) ceea ce con­­travine prevederilor art.15 din Regulamentul privind activitatea pro­fe­sională a studenţilor care prevede notarea cu note întregi de la 1 la 10, nota de minimă de promovare 5, astfel că sunt incidente preve­de­rile art. 116 lit.f L.128/1997 Statutul personalului didactic coro­bo­rat cu prevederile art. 264 lit.f C.muncii. De asemenea conform prevederilor art.148 al.2 şi al.3 L.84/1995, a învăţământului, eva­lu­a­rea se asigură în forme specifice «…în conformitate cu dispoziţiile legale şi cu normele autonomiei universitare» (al.2). Se mai amin­­teşte că petentul, Dl.Prof.dr.ing. Isoc Dorin, a practicat  acest mod de notare încă din anul 2004, dar Biroul senatului UT din 3.02.2004 a hotărât referitor la notarea de la disciplinele petentului,  Prof.dr.ing. Isoc Dorin, se va face cu respectarea regulamentului pro­­­fesional care dispune notarea cu notă întreagă şi petentul a sem­nat de luare la cunoştinţă. Mai mult, pentru că notarea a continuat să fie cu două zecimale Biroul Consiliului Facultăţii de Automatică şi Cal­­culatoare prin decizia 8/4.02.2004 a dispus rotunjirea matematică la număr întreg a acestor note.

 

·        CELE DOUĂ SUSŢINERI SUNT NETEMEINICE ŞI NELEGALE, astfel:

A.   Prima imputare, art.2 pct.1, adică:

 «…încălcarea normelor de com­por­tare care dăunează interesului învă­ţă­mân­tului şi prestigiului instituţiei» (art.2 pct.1 decizia 16735 / 07.07.2008 Rector UT),

în sensul că a afirmat la microfon că:

«Specializarea automatică nu trebuie la nimeni, este inutilă şi fără obiectul muncii, iar absolvenţii Facultăţii de Automatică şi Cal­cu­la­toa­re aparţin unei universităţi tehnice ajutătoare» (art.2 pct.1, al.2, rd.4, de­cizia 16735/07.07. 2008  Rector UT) 

reprezintă pur şi simplu o MISTIFICARE comisă cu sânge rece şi ba­za­tă pe declaraţii scrise provenind de la colegi, Dl.Prof.dr. Valean Honoriu, catedra de automatică, Facultatea de Automatică şi Cal­cu­latoare, Dl.Prof. dr. Naşcu Ioan, catedra de automatică, Facul­ta­tea de Automatică şi Cal­cu­latoare şi Dl.Prof.dr. Gheorghe Lazea, ca­te­dra de automatică, Fa­cul­tatea de Automatică şi Calculatoare, care sesizează comportamentul contes­ta­ta­ru­lui susţinând că  Dl.Prof. dr.ing. Isoc Dorin, ar fi afirmat

«Specializarea automatică nu trebuie la nimeni, este inutilă şi fără obiectul muncii, iar absolvenţii Facultăţii de Automatică şi Calcu­la­toare aparţin unei universităţi tehnice ajutătoare», text preluat şi în art.2 pct.1, al.2, rd.4, decizia 16735/07.07. 2008  Rector UT, de aici re­zultă următoarele:

a)    Toate declaraţiile sunt în data de 10.06.2008 iar festivitatea a avut loc în data de 8.06.2008, toate redau un text standard, extrem de exact, cu aceeaşi eroare gramaticală «… nu trebuie la nimeni..», corect, literar «nu trebuie nimănui», ceea ce firesc pune în discuţie «acurateţea» celor susţinute, mai ales dacă se consideră cercetarea Dlui prof. dr. Al.Roşca, Psihologia mar­to­rului, Ed. Institutul de Psihologie, Univer­si­ta­tea Cluj, 1934, conform căreia măr­turia este supusă erodării, pp.64-65, astfel

Momentul mărturiei

Fidelitatea mărturiei

Intin­derea mărturiei

Imediat

84,32%

83,23%

După 8 zile

75.56 %

67.75%

 

b)   textul dactilografiat, conform înregistrării video, dar şi CD (ane­xat) nu conţin nici o aserţiune sub forma frazei incriminate iar limbajul folosit atestă o abilitate care nu permite ideea modului agramat de expri­mare «la nimeni» în locul modului literar de exprimare «nimă­nui».

c)    Inregistrarea video, dactilografiată pentru această uzanţă, dar şi CD-ul ataşat, dovedesc indubitabil că fraza incriminatorie NU A FOST NI­CIO­­­DATĂ ŞI ÎN NICI UN FEL ROSTITĂ. Mai mult cursul ideilor dez­vol­ta­te în alocuţiune nu permit construirea acestei afirmaţii infamante aşa cum susţin cei trei colegi de catedră, adică că ar fi  afirmat:

«Specializarea automatică nu trebuie la nimeni, este inutilă şi fără obiectul muncii, iar absolvenţii Facultăţii de Automatică şi Cal­cu­la­toare aparţin unei universităţi tehnice ajutătoare»

B.     A doua imputare: evaluarea pregătirii studenţilor prin acordarea de note cu două zecimale ((art.2 pct.2 decizia 16735/07.07.2008  Rector UT) ceea ce contravine prevederilor art. 15 din Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor care prevede notarea cu note întregi de la 1 la 10, nota minimă de promovare 5, astfel că sunt in­ci­dente prevederile art. 116 lit.f L.128/1997 Statutul personalului di­dac­tic coroborat cu prevederile art. 264 lit.f C.muncii. De asemenea con­form prevederilor art.148 al.2 şi al.3 L.84/1995, a învăţământului, eva­luarea se asigură în forme specifice:

«…în conformitate cu dis­po­ziţiile legale şi cu normele autonomiei universitare»

cu menţionare unor hotărâri judecătoreşti se constituie tot o creaţie ne­ga­ti­vă, menită a conduce la aparenţa legalităţii în îndepărtarea con­tes­ta­ta­ru­lui, Dl.Prof.dr.ing. Isoc Dorin, devenit persona non grata, nu poate fi pri­mită pentru următoarele:

 

a)    Amintirea hotărârilor judecătoreşti este doar pro forma, se evită a ana­li­za esenţialul, anume că On.Instanţă Tribunalul Cluj în motivarea sen­tin­ţei civile 157/23.;01.2007 cauza din D. 5707/117/2006 (copie Xerox ane­xată) afirmă

«…Instanţa nu poate interveni în actele de organizare a instituţiilor de în­­vă­ţă­mânt şi mai mult chiar, nu poate cenzura aceste acte….».

Iată deci că dispozitivul prin care se respinge acţiunea care privea toc­mai nelegalitatea în raport cu prevederile art. 15 regulament, obligaţia notelor întregi, se întemeiază pe o excepţie, adică a lipsei de com­pe­ten­ţă a On.Instanţe, a desesizării acesteia, apreciind ca fiind absolută pu­terea administrativă, deşi On.Instanţe au tocmai raţiunea de a  cen­zu­ra, când sunt sesizate, şi actele administrative, dar chiar  mai mult şi ac­te­le normative ale legiuitorului (prin excepţia de neconstituţionalitate), pentru a garanta universalitatea legalităţii. Cum amintita sentinţă civilă a respins cererea petentului, Dl.Prof.dr.ing. Isoc Dorin, având în ve­dere excepţia formulată, adică:

«Instanţa nu poate interveni în actele de organizare a instituţiilor de învătământ şi mai mult chiar, nu poate cenzura aceste acte…», evi­dent devin incidente prevederile art. 137 al.1 C..p.civ., în sensul că ju­decata se întemeiază pe evaluarea exepţiilor iar fondul nu mai este judecat. In mod similar a procedat şi On. Curtea de Apel Cluj care prin decizia 1049/R/18.05.2007, acelaşi dosar, deşi se distanţează de amin­tita excepţie, ceea ce impunea casarea cu trimitere spre reju­de­ca­re, respinge totuşi recursul, dar fără a analiza fondul.

b)   De fapt, fondul problemei constă în a evalua temeiurile legale ale pro­hi­birii unui sistem de evaluare zecimal. In conform prevederilor art.148 al.2 şi al.3 L.84/1995, a învăţământului, evaluarea se asigură în forme specifice:

«…în conformitate cu dispoziţiile legale şi cu normele autonomiei universitare…» (al.2).

Deci textul legal este indubitabil prioritar, deci în primul râd se im­pune respectarea legalităţii şi subsecvent, şi în măsura res­pec­tării le­galităţii, se recunoaşte forţa normativă a normelor autonomiei u­ni­­­­versitare, dar:

i.                   de aici, până la arbitrariul atât de agreat de nostalgicii (bolşevic-co­mu­nişti) este o cale lungă, astfel că a încerca subminarea textului le­gal şi substituirea cu diverse prevederi «regulamentare» ori conform «Cartei Universităţii» dovedeşte doar o permanentă aspiraţia pentru abuzul de putere al nucleului dur de putere instituit în UT, dar nu şi voin­ţa legiuitorului

ii.                 legiuitorul în art. 148 al.3 L.84/1995, Legea învăţământului, prevede expressis verbis:

«…în sistemul naţional de învătământ şi educaţie notarea se face, de regulă, de la 10 la 1…»

ori nimeni nu poate adăuga ori omite ceea ce prevede legiuitorul prin norma instituită. In primul rând textul de lege arată că notarea de la 10 la 1 constituie norma generală, dar admite şi excepţia prin spe­ci­fi­carea «se face de regulă» (deci pot fi şi calificative, foarte bine, bine satisfăcător, nesatisfăcător etc., ori sistem zecimal etc) însă în nici un mod nu este permis a adăuga: «de la 10 la 1 în numere în­tregi», aşa cum se face prin art. 15 din  menţionatul regulament, toc­mai pentru că legiuitorul nu a formulat o astfel de limitare. Legiuitorul instituie textual un sistem de notare cu note de la 10 la 1, deci notare care poate fi în sistem continuu, cu zecimale şi sistem discontinuu, în numere întregi, asigurând astfel cadrului didactic li­ber­tatea de a alege, în raport cu modul în care apreciază că este mai potrivit sis­te­mul de examinare pe care-l adoptă, cu cât mai multe criterii cu atât mai potrivit sistemul zecimal. Această libertate, a ca­dru­lui di­dac­tic exa­minator, în opţiunile sale, instituită de către legiui­tor are în ve­dere diversitatea şi varietatea disciplinelor, a exigenţelor şi tocmai de aceea nu poate fi restrânsă prin regulamente (primatul respectării legii şi numai sub această condiţie indubitabilă devenind operante nor­mele autonomiei universitare). Mai mult acest text de lege per­mite şi asigură legalitatea modului în care acţionează comisiile pentru licenţe, în care sunt mai mulţi examinatori care audiază li­cenţele şi acordă o notă (întreagă sau zecimală), iar nota finală este media aritmetică a acestor note, devenind firesc zecimală. Această procedură este legală tocmai pentru că se înte­me­iază pe această prevedere care instituie notarea de la 10 la 1 fără a reduce, li­mitativ, la numere întregi ci existând şi alternativa cu nu­mere ze­cimale. Deci ambele alternative sunt incidente ex lege. Iar, dacă pentru motive de celeritate, Facultatea a decis operarea cu nu­mere întregi, acesteia îi revine obligaţia de a rotunji notele exami­na­torului care foloseşte sistemul zecimal de evaluare FĂRĂ A FI PO­SIBILĂ SANCŢIONAREA ACESTUIA, tocmai pentru că legea asi­gu­ră lega­li­ta­tea unei astfel de modalităţi de examinare. Iată o so­luţie care îm­pa­că, armonios, două viziuni diferite dar care a fost conver­tită în in­stru­ment de represiune, din motive evidente dacă se are în ve­dere dizidenţa contestatarului, care se va prezenta On.Instanţe.. 

     Toate acestea atestă că art. 15 din regulament contravine le­gii, adăugând la lege, in sensul de a restrânge notarea cu nu­mere întregi, ceea ce este inadmisibil. Revenind la litigiile men­ţio­nate,  On. Instanţe dacă nu ar fi respins cererea introductivă a pe­tentului, Prof.dr.ing. ISOC DORIN, prin amintitele hotărâri a­pre­­ciind că On.Instanţă nu are competenţa de a dispune cu pri­vire la organizarea şi reglementările instituţionale, a invocat o ex­­cepţie şi tocmai de aceea, în temeiul art. 137 al.1 C.p.civ., nu a mai judecat fondul, ar fi trebuit să analizeze tocmai această dis­cor­dan­ţă, inadmisibilă, între textul legal (de la 10 la 1) şi textul art. 15, regulament, (de la 10 la 1 în numere întregi, adică adăugând la lege în raport cu interesul nucleului dur de putere). Dar cum ca­pe­tele de cereri au fost respinse pe baza excepţiei, tocmai această îm­pre­j­u­rarea a făcut imposibilă judecarea fondului şi tocmai de aceea nu este permis a aprecia că On.Instanţe au validat regu­la­men­tul, aşa cum procedează intimata, UT.

 

c)    ­indiferent care sunt considerentele invocate nu se poate ignora că este vorba de o procedură aplicată încă din 2004 (note cu zecimale la examinare), pentru care în 2005 şi 2006 s-au aplicat sancţiuni (cea din 2006 cu penalizarea a 15% din salariu a fost atacată în Instanţa de judecată fiind desfiinţată prin hotărâre judecătorească) petentului, Prof.dr.ing. Isoc Dorin, şi care în orice caz nu permiteau aplicarea mă­­­surii de desfacere a contractului de muncă, obiect al prezentei con­­testaţii, date fiind prevederile art.268 C.Muncii, care instituie un termen maxim de 30 de zile de la aflarea despre săvârşirea abaterii.

 

          Cele prezentate confirmă că decizia de concediere este departe de a fi temeinică şi legală, ci constituie o dovadă peremptorie a manipulării pre­ve­­derilor legale pentru a realiza o finalitate de mult vizată, adică CON­CE­DIEREA CONTESTATATORULUI, Prof.Dr. Ing. Isoc Dorin, exter­mi­na­rea sa socio-profesională.

NU se poate ignora că acest contestatar într-un eseu-pamflet (anexat) a dezvăluit că în UT s-a constituit un trust al îmbogăţirii fără just temei care duce la organizarea fraudei, în forme specifice ale corupţiei din învăţământul su­perior, cu susţinerea nucleului dur de putere înstăpânit în UT.

Tocmai această  permanentă şi documentată opoziţie faţă de practicile de îmbogăţire fără just temei dezvoltate şi multiplicate în UT precum şi în­treaga operă de organizare a unui grup de specialişti care să asigure o veri­ta­bilă reformare a învăţământului din ţara noastră au făcut ca acest contestatar, Dl. Prof.Dr. Ing. Isoc Dorin, să devină un inamic al nucleului dur de putere şi al trustului îmbogăţirii fără just temei care se impunea să fie eliminate cu urgenţă, aşa cum a procedat intimata, UT, inventând şi brodând, pe un eve­ni­ment, situaţii inexacte, dar utile camuflării măsurii de autoprotecţie a privile­gii­lor nucleului dur de putere într-o decizie «legală» de concediere.

Mai facem cunoscut On.Instanţe, că concediatul contestatar, Prof.Dr. Ing. Isoc Dorin, este membru fondator şi preşedinte al asociaţiei non-gu­ver­na­mentale GRAUR, adică “Grupul pentru Reformă şi Alternativă Uni­ver­sitară”(GRAUR), care susţine site-ul www.graur.org.

Site-ul menţionat include şi popularizează o diversitate de acte de co­rup­ţie ale conducerilor din mediul universitar şi academic.

GRAUR a realizat şi prima publicaţie electronică din România, în pro­bleme de reformă socio-profesională, cu titlul ALTERNATIVA ACADEMI­CĂ pe care o menţine mereu în actualitate devenind astfel, pentru nucleul dur de putere de oriunde din  România, primul inamic care trebuia să fie exter­mi­nat de urgenţă, ceea ce se străduieşte cu asiduitate să realizeze conducerea UT care într-o singură zi, 7 iulie 2008 reuşeşte să înregistreze un impresionat nu­măr de scripte, realizate la comandă, adică de la numărul 16.629, procesul verbal al unei comisii fantome de cercetare prealabilă, la numărul16729, ra­portul aceleiaşi comisii. O birocraţie pe măsura corupţiei.

GRAUR a luat fiinţă în anul 2004, iar în ultimii doi ai site-ul a avut mai mult de 14.000 de vizitatori, ceea ce impune meditaţia: este nucleul dur + trustul îm­­bogăţirii fără just temei calea pe care ar trebui să persiste în­vă­ţă­mân­tul universitar românesc sau a venit vremea unei veritabile schim­bări, aducând vorbele frumoase,de înlăturare a sistemului tică­lo­şit, în rea­li­tatea existenţei noastre, prin fapte pe măsură.

In acest mod devine clar că On.Instanţă se confruntă, în acest litigiu, cu o problemă vitală pentru devenirea învăţământului universitar din România. Va confirma, On.Instanţă, prin hotărârea adoptată, că însăşi JUSTIŢIA poate deveni instrument al îmbogăţirii fără just temei sau va demola aura de om­ni­potenţa în care s-a înveşmântat nucleul dur de putere din UT, cu con­se­cinţe be­nefice multiplicate în toate instituţiile de acest profil,unde s-a în­stă­pânit sistemul «ticăloşit»? Orice hotărâre judecătorească este în sine în­căr­cată de responsabilitate, dar aici nu este vorba numai de situaţia unui ce­tăţean, fie el profesor universitar, a cărui exterminare socio-profesională s-a dispus ad­mi­nis­trativ, ci şi de un sistem “ticăloşit”, care s-a înstăpânit şi eter­nizat în putere în multe universităţi, parazitând o reală devenire calitativă a pro­cesului edu­cativ-formativ.

Pentru o documentare în detaliu a acestor as­pec­te ataşăm şi memoriul transmis Colegiului Central de Onoare al Minis­terului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

  

II. STAREA DE DREPT

 

A. EXCEPTII CARE ATRAG NULITATEA ABSOLUTA A DISPOZITIEI DE CON­CEDIERE

 

          Analizând decizia contestată se pot constata evidente, flagrante, încălcări ale normelor legale în vigoare precum:

·        Fiind vorba de un litigiu de muncă dar şi de un cadru didactic ne aflăm în prezenţa unui concurs de legislaţii,  principiul fiind: legislaţia specială este aplicabilă cu prioritate. In acest sens amintim că:

a)    In conformitate cu Ordinul MEC 4492/2005 se impune adoptarea unui cod etic care constituie «un contract moral între studenţi, profesori, per­so­nal administrativ şi comunitate» (art.3), iar art.2 prevede că acest cod etic impune formularea explicită a idealurilor, principiilor şi normelor mo­rale

b)    In acord cu Ordinul MEC 4492/2005 se organizează la nivelul univer­si­tăţii o co­misie de etică (art.,5 al.1) iar la nivelul MEC se constituie Con­si­liul de etică universitară (art.8)

c)    In conformitate cu prevederile art. 5 al.2 lit.b O MEC 4492/2005 comisia de etică analizează şi soluţionează reclamaţiile şi sesizările referitoare la etica universitară.

Deci în învăţământul superior s-a constituit o legislaţie specială care re­gle­mentează modul de desfăşurare «al cercetării disciplinare prealabile» pre­văzută în art. 267 C.Muncii, în sensul că abilitată să efectueze această cer­­ce­tare este COMISIA DE ETICĂ A UNIVERSITĂŢII. Tocmai de aceea decizia, nr.16.735/07/07.2008 a intimatei, Universitatea Tehnică (UT), prin Dl.Rec­­tor prof.dr.ing. Munteanu Radu, a cărei nulitate abso­lu­tă se cere a se constata cuprinde şi dispoziţia din art.5 a contestării în 15 zile la Co­le­giul Central de Onoare al MECT. Pe de altă parte însăşi primul temei, adică «…în­căl­carea normelor de comportare care dăunează intere­su­lui învăţământului şi prestigiului instituţiei…» (art.2 pct.1 decizia 16735/07. 07.2008  Rector UT), in­dică indubitabil competenţa comisiei de etică a UT. Iată deci:

 

1.  O primă încălcare majoră a legalităţii, comisia care a efectuat cer­ce­ta­rea prealabilă, deşi se imputa o abatere de la normele etice, punerea în discuţie a «prestigiului» universităţii, NU S-A REALIZAT DE CĂTRE CO­MISIA DE ETICĂ, SINGURA EX LEGE ABILITATĂ PENTRU A SO­LU­ŢIONA ACEASTĂ PROBLEMĂ.

 

2. O a doua încălcare majoră a legalităţii constă din ignorarea în  totalitate a prevederilor art. 267 C.Muncii, astfel:

a.                      Sub sancţiunea nulităţii absolute cercetarea prealabilă se e­fec­­tu­ea­ză de către persoanele numite de către angajator (al.2) ori nu există nici o dispoziţie de numire. De fapt intimata, UT, nici nu putea numi o astfel de comisie pentru că în conformitate cu legislaţia specială (Ordinul MEC  4492 / 2005) competenţa pentru a efectua cercetarea prealabilă revenea co­misiei de etică a UT

b.                     Sub sancţiunea nulităţii absolute se asigură dreptul salariatului de a formula şi susţine toate apărările în favoare, inclusiv de a fi asistat de un reprezentant al sindicatului (la cererea salariatului ) – al. 4. In con­diţiile date, pentru că a lipsit din ţară, contestatarul, Dl.Prof.dr.ing. Isoc Dorin a solicitat să i se comunice imputările şi să i se acorde un nou ter­men de înfăţişare pentru a-şi asigura probatoriul în apărare. Comisia, sta­­bilită ad hoc, pentru că nu s-a depus dovada numirii sale şi de altfel ile­­gală, pentru că nu este vorba de comisia de etică, a refuzat această cerere. Depunerea textului alocuţiunii rostite (anexat), preluat de pe în­re­gis­trarea VIDEO (anexat disc) dovedeşte dincolo de orice dubiu că ale­gaţia reţinută spre a fi incriminat în decizia de concediere, adică

«Specializarea automatică nu trebuie la nimeni, este inutilă şi fără o­biec­tul muncii, iar absolvenţii Facultăţii de Automatică şi Cal­cu­la­toa­­re aparţin unei universităţi tehnice ajutătoare» (art.2 pct.1, al.2, rd.4, decizia 16735/07.07. 2008  Rector UT)

nu aparţine contestatorului, Dl.Prof.dr.ing. Isoc Dorin dar mai mult nici nu se poate constitui în temeiul celor rostite. Având în vedere înre­gis­tra­rea video, textul alocuţiunii, în acord cu dictonul «verba volant scripta ma­nent», evident că dacă contestatarului,  Dl.Prof.dr.ing. Isoc Dorin, i s-ar fi respectat dreptul instituit prin art.267 al.4 C.Muncii acesta ar fi dispus de timpul necesar de a procura şi aduce comisiei proba prezen­tată On. Instanţe, astfel că primul temei al deciziei de concediere ar fi fost do­ve­dit ca fiind netemeinic, de rea credinţă, pro domo sua causa Tocmai de aceea i s-a refuzat un nou termen.

c.                      Diferenţele dintre raportul aşa-zisei comisii de cercetare prea­la­bi­lă şi procesul verbal al audierii contestatarului, Dl.Prof.dr.ing. Isoc Dorin, atestă încălcarea şi a al.1 şi a al.3 art. 267 C.Muncii, în sensul că nu s-a rea­lizat o veritabilă cercetare prealabilă, că măsurile adoptate în de­cizia con­testată nu se întemeiază nici pe procesul verbal nici pe ra­port. In acest sens învederăm On.Instanţe că raportul 16679/7.07.2008, deşi redactat la aceeaşi dată ca procesul verbal, NU SE BAZEAZĂ PE ACEST PROCES VERBAL. Raportul aduce în discuţie şi prezintă si­­tuaţii şi puncte de vedere care nu au fost nici prezentate, nici dis­cu­­­tate cu contestatarul, Dl.Prof.dr.ing. Isoc Dorin, cu ocazia au­die­rii (aşa cum reiese din procesul verbal 16629/7.07.2008), deci cu în­­căl­ca­rea evidentă a prevederilor art. 267 C.Muncii care:

i.            confirmă, tocmai dată fiind această nesincronizare, că de fapt e­xis­ta ab initio intenţia şi dorinţa adoptării măsurii concedierii (ignorând prevederile art. 267 al.1 C.Muncii).

ii.           confirmă lipsa unei cercetări prealabil veritabile tocmai pentru că nu s-au comunicat toate imputările, nu s-a asigurat timpul necesar procurării probelor, nu s-a asigurat un cadru propice unei reale apărări şi cercetări (cu ignorarea al.3 şi al.4 art. 267 C.Muncii) care instituie obligaţia de a permite celui cercetat să formuleze toate apărările, ori pentru aceasta se impune a-i co­mu­nica toate imputările.

3. A treia încălcare majoră a legalităţii constă din ignorarea în  totalitate a pre­vederilor art. 268 C.Muncii, astfel:

 

a.  Decizia de concediere este adoptată cu încălcarea termenului de 30 de zile (art.268 al.1 C.Muncii).

b.  Faptele descrise (cele două temeiuri: prima imputare, art.2 pct.1, adică «…încălcarea normelor de comportare care dăunează inte­re­su­lui învăţământului şi prestigiului instituţiei» (art.2 pct.1 decizia 16735 / 07.07.2008  Rector UT) nu a existat (textul dactilo al alocuţiunii, discul înregistrării acesteia – depuse în probaţiune) şi a doua im­pu­tare: eva­luarea pregătirii studenţilor prin acordarea de note cu două ze­cimale (art.2 pct.2 decizia 16735/07.07.2008 Rector UT) nu con­sti­tuie ex lege o abatere disciplinară) nu pot face obiectul unei sanc­ţiuni pentru că fie nu există (primul temei) fie nu există normă de in­cri­minare (al doilea temei, prevederea art.15 regulament fiind nelegală, aşa cum s-a dovedit). In acest mod intimata, UT, încalcă prevederilor art. 7, nici o pedeapsă fără lege, din Convenţia europeană a drep­tu­rilor omu­lui (CEDO), tocmai pentru că legea permite notarea cu zecimale (art. 148 al.3 L.84/1995, legea învăţământului, prevede expressis verbis: «în sistemul naţional de învătământ şi educaţie no­tarea se face de regulă de la 10 la 1»). Deci drept fapte se descriu împrejurări care fie nu există fioe nu contravin nici unui text legal (devenind apli­ca­bile prevederile art. 7 CEDO, nici o pedeapsă fără lege) – deci se ig­noră art. 268 al.2 lit.a C.Muncii, nulitatea fiind ab­so­lută.

c.  Nu se prezintă motivele care au dus la înlăturarea apărărilor con­tes­ta­ta­rului, Dl.Prof.dr.ing.Isoc Dorin, (evident tocmai pentru că nu I s-a per­mis exer­citarea dreptului legal la apărare),  în acest mod fiind  igno­rate pre­ve­derile art. 268 al.2 lit.c C.Muncii, nulitatea fiind absolută

 

B.IGNORAREA PREVEDERILOR LEGALE PE FONDUL PROBLEMEI

 

          Cu prioritate aducem în faţa ON.Instanţe, spre analiză şi evaluare sta­rea de fapt sub aspectul prestaţiei didactic-profesionale şi sub as­pec­tul imputărilor comportamental-administrative. Pentru a oferi o ima­gine sinoptică prezentarea este tabelară, astfel:

 

TABEL:SINTEZA CURRICULUM VITAE/EVALUAREA CONDUCERII UT

            

SPERCIFICARE

ATRIBUTE/CARACTERISTICI MAJORE

 

RAPORTAT LA  ACTI­VI­TATEA DIDACTIC- PROFESIONALA

RAPORTATA LA IM­PU­TARI COMPOR­TA­MENTAL ADMINIS­TRA­TIVE

DIDACTIC

 

 

 

* lucrari editate                      

10

Lipsă

* predare  diversitate  numar  

 

 

- cursuri                          

5

 

- conducere lucrari

5

 

- proiecte                        

5

 

* predare per se

 

 

- prezentă                    

totală

lipsă

- calitate                       

documentare la zi/

 

 

accesibilitate/novatoare                      

lipsă

•relaţii cu studen­ţii

 

deschise, colegiale                      

lipsă - direct

şcoală tehnică ajută­toa­re

in direct

 

•relaţii cu colegii veritabili 

deschise, colegiale                      

Specializarea automatică nu trebuie la nimeni, este inutilă şi fără obiectul muncii     

 

* examinare                   

Note 1 la 10 sistem    

continuu (zecimal)      

note 1 la 10 numere

întregi

CERCETARE

 

 

* articole publicate d.c.                       

110

lipsă

-   în străinătate                                

15

 

- volume sesiuni interna­ţio­nale     

35

 

* programe cercetare nr. d.c.                  

6

lipsă

       -  internaţionale                                  

2

 

* programe de cercetare                   

 

 

ventituri aduse UT      

Sute de mii [Ron]                     

lipsă

*  invenţii/brevete                                        

10

 

 

a.     In pofida art. 266 C.Muncii care impune o descriere secvvenţailă a faptei, adică : grad de vinovăţie, consecinţe, coimportamentul la ser­viciu, sanc­ţi­uni anterioare. Ori în spetă, pentru cele două te­me­iuri invocate: primul – denigrarea UT, fapta este „inventată”, pro domo sua causa – text dactilo alo­cuţiune, disc alocuţiune; al doi­lea – sistem continuu / zecimal permis de art.148 L.84/1995, „.. de regulă numere de la 1 la 10” deci fără nici o precizare de tip «nu­mere întregi”cum se adaugă la lege prin art.15 din a­min­titul re­gu­lament cu ignorarea principiului „nimeni nu poate adău­ga la lege», dar şi a art. 969 C.civ., fiind vorba de convenţii legal fă­cute….. se ajunge la dispoziţia contestată.

b.    In virtutea principiului simetriei, numirea unui profesor universitar im­­pu­nând aprobarea de către con­si­liul profesoral al facultăţii, de către senat şi confirmarea de către MECT ori principiul si­me­triei impune ca destituirea unui profesor să parcurgă aceleaşi etape, de aici şi apelul la Colegiul central de Onoare al MECT, precizat in decizia de concediere. Ori în ca­zul dat nu consiliul facultăţii a propus con­cedierea, nu senatul a dis­pus-o şi nici MECT nu a con­fir­mat-o ci rectorul a dispus iar Se­na­tul a aprobat. In acest mod principiul simetriei este ig­norat.

c.    Comparând activitatea didactic-profesională (care confirmă că, dincolo de orice dubiu, contestatarul este un  cadru didactic meri­to­­riu, inovativ, aducător de venituri UT, respectat de studenţii veri­ta­­bili, care-şi exprimă deschis opiniile şi mereu receptiv la relaţii ba­zate pe stimă şi veritate) cu imputările formulate de către au­to­ritatea administrativă a UT se ridică întrebare firească CUM ESTE DISPUSA UT SA RENUNTE LA UN CADRU DE O ASTFEL DE CA­LITATE, PENTRU A-L INLOCUI CU CINE ? SI DE CE ?

d.    Iată deci, că devine vizibilă o problemă, dacă un diferend de opi­nii, dacă o poziţie des­chis exprimată, prin mijloace mass-media de largă circulaţie, internet, pu­blicaţie electronică poate duce la apli­­carea unor astfel de sancţiuni, similare arderilor pe rug spe­ci­fice altor secole şi conteste sociale, care se  încadrează în situa­ţii­­le descrise de ERASMUS din Rotterdam, în Elo­giul Prostiei, dacă se poate proceda de către o administraţie tota­li­ta­ră, închis­ta­tă în propriul sindrom de putere, la o veritabilă «exterminare so­cio-profesională» printr-o decizie camuflată într-un înveliş legal cu în­­călcarea gravă a prevederilor în vigoare este evident că nici ho­tă­rârile On.Instanţe, chiar exigent promotoare a legalităţii, nu vor pro­voca, per se, o schimbare a sistemului ticăloşit, ci acesta se cere regândit, şi or­ga­ni­zaţia GRAUR şi alte ONG-uri similare pot fi o speranţă.

e.    Contestatarul a făcut vizibil un sistem parazitar, de căpuşare a sis­­temului de învăţămât superior, care a convertit micile corupţi, glo­­balizându-le într-un flux de privilegii şi venituri ilicite amba­late într-un camuflaj legal, realizând îmbogăţirea fără just temei sub forma atâţ de răspândită a unor trusturi susţinute de către nu­cle­ele dure de putere, tot mai răspândite în tot mai multe centre uni­ver­sitare. In acest mod s-a ajuns „la perfecţionarea fraudei” prin  înlăturarea riscului. Rector, decan, profesori de „suflet” care se în­gri­jesc de binele studenţilor doritori doar de diplome, nu şi de cu­noş­tinţe şi abilităţi corerlative. Aceste cadre didactice „de suflet” acor­dă re, re, re ,re, re examinări astfel că promovarea unei ma­te­rii / discipline se poate realiza fără a fi prezent la cursuri / lucrări, fără nici o pregătire afară de „generozitate”, cu sfidarea ideii de dreptate... Tocmai de aceea în alocuţiune contes­ta­tarul a afir­mat....” vă felicit că sunteţi contemporani cu naşterea şcolii teh­nice ajutătoare.... unde prin multe examene de re, re, re, re,re pu­te­ţi să nu veniţi la şcoală, să primiţi o diplomă şi atunci s-ar pu­tea să regretati că sunteţi egali cu „egalii” „. In acest mod se rea­li­zează o fracturare a studenţilor în per se (care se pregătesc, frec­ventează orele, poartă dialog cu cadrele didactice în cadrul orelor etc.adică „ clasic”) şi pseudostudenţii, traseişti, acaparatori de di­plome, care se prezintă doar la examene (‚tip modern’), iar în viitor vor promova fără chiar a fi prezenţi.

f.       O administraţie care ignoră o persoană cu o activitate meritorie, pro­fe­sională şi socială, deplin dedicată profesiei, cu realizări pres­ti­gi­oase în în­văţământ, în cercetare, cu programe care aduc inti­matei, UT, im­por­tan­te fonduri şi procedează cu atâta dezinvoltură la exterminarea ei so­cial-profesională, cu un total dispreţ fată de lege şi de legalitate, evi­dent instituţiile conduse prin acest tip de ad­ministrare se condamnă la dis­pa­riţie.

 

     In dovedirea celor susţinute: acte, interogatoriul intimatei.

 

          Domnule PRESEDINTE considerând starea de drept şi de fapt vă soli­ci­tăm a admite contestaţia şi a obliga intimata la plata cheltuielilor de judecată (onorariu de avocat) dacă se opune prezentei.

         

Cluj-Napoca, 4 august 2008

                                          

  

                                                                                     Cu încredere în dreptate

                                                                                     Conform împ.avocaţiale 323/22.07.2008

 

  

 

Domnului PRESEDINTE al Tribunalului Cluj