Observatii pragmatice privind infiintarea Institutului Roman de Stiinta si Tehnologie IRST

M. Dima si A. Dima, Pagina profesionala: http://modima@cern.ch

Cuvânt înainte

Avand o expunere insumata de 19 ani in exterior si 12 ani in Romania (profilele profesionale atasate la final), dorim sa dam o perspectiva, am spune echilibrata, privind modalitatile de atingere a unui impact international prin necesitati in primul rand nationale. Mediatizatul impact al cercetarii americane isi are in primul rand sorgintea in necesitatiile SUA, remarcarea acestei cercetari din exterior fiind pt. America de interes secundar. Au existat de-a lungul vremii mai multe tentative de “copiere” a unor zone din cercetarea SUA de catre diverse tari: cand s-au bazat pe necesitati reale locale, au prins, cand au copiat pur si simplu repere externe ale acesteia au falimentat. Dorim de aceea sa identificam necesitatile reale romanesti, ca prin acestea cercetarea noastra sa aiba doritul impact international.

Introducere

Analizand evolutiile nationale si internationale carora elita romaneasca trebuie sa le raspunda, vedem acest institut ca avand trei componente:

1. educationala - masterat, doctorat si studii postdoctorale

2. cercetare – fundamentala si aplicativa

3. diseminare tehnologica – spin-off-uri si infiintarea de IMM-uri.

IRST ar putea exista sub forma unui centru – de exemplu la Snagov, cu filiale in teritoriu, in zone de universitare sau de interes tehnologic (parcuri/platforme tehnologice).

Contractual, institutul ar urma sa aibe un nivel al dotarii si salarizarii similar institutiilor de acelasi tip din UE, SUA, Japonia si un nivel al rezultatelor tot similar institutiilor de acelsi tip din UE, SUA, Japonia.

Infiintarea IRST reclama urmatoarele necesitati:

1. decizia de infiintare

- Guvern, ONG, etc

- definirea foarte clara a obiectivelor investitiei

2. vointa politica

- garantarea finantarii corespunzatoare pe minim 20 de ani (act comun, la nivel de principii, al principalelor partide din tara, si pe cat posibil si al celorlalte)

- interventia in caz de blocaj, cu respectarea autonomiei, dar posibila ingerinta de consultare de experti internationali

3. regulamentul de functionare interna

- obligatoriu apolitic si cu masuri ferme de descurajare a parti-pris-ului politic in interiorul institutiei

- obligatoriu clar, la obiect, fara divagatii sau ambiguitati

- democratic

4. amplasamentul de functionare

- care sa arate fara echivoc vizitatorului strain importanta acordata de Statul Roman investitiei

Context international

Societatea umana este confruntata in prezent (pe plan international) cu probleme care nu au fost simtite in etapa “optimismului tehnologic” din anii 1950-1960 si ulterior in cei ai boom-ului tehnico-stiintific 1980-2000.

Acestea sunt:

1.     globalizarea

      i.      concurenta acerba pt. piete

      ii.      lupta pt. controlul resurselor (minerale si energetice)

      iii.      epuizarea hidrocarburilor

           1.      aprox. in 2040

           2.      ale NATO (atat SUA cat si EU) in orizontul lui 2011

           3.      cresterea peste 120$/baril a petrolului odata cu injumatatirea rezervelor

      iv.      propagarea de boli noi, f. periculoase (SIDA, SARS, H5N1, hepatita-C, etc)

      v.      proliferarea mijloacelor de distrugere in masa (bio, chemo, nucleare)

      vi.      traficul masiv international (persoane, substante, cat si posibil de agenti patogeni, arme)

      vii.      terorismul, etc.

2.     mediul si clima

      i.      fenomenul El Nino - respectiv fenomenele de vreme si clima extrema (uragane, desertificare, inundatii)

      ii.      topirea calotelor polare si cresterea semnificativa a nivelelor oceanelor

      iii.      poluarea (aer, sol, ape) si efectele sale pe termen lung si mediu

      iv.      efectul de sera si scaderea productiilor agricole, falimentul unor sectoare economice (turistice, agricole)

      iv.      efectul de sera si scaderea productiilor agricole, falimentul unor sectoare economice (turistice, agricole)

      v.      cresterea fara precedent a necesarului energetic, etc

3.     omul si societatea

      i.      polarizarea sociala foarte acuta

      ii.      lipsa de timp si stress-ul

      iii.      pierderea valorilor traditionale, constrangerea familiei

      iv.      atomizarea societatii

      v.      bolile profesionale, etc.

Acestor confruntari diferitele societati le raspund in mod specific:

     *    societatile industriale - publica studii si propaganda despre raportul stiinta-dezvoltare. Probabil ca acestea izvorasc dintr-un crez autentitc (persoanele care au deschis ochii intr-o societate industriala greu isi pot imagina alta, fundamental diferita). Profesorul Peter F. Drucker spune in “Post Capitalist Society”: “Astazi stiinta este mai importanta pentru bunastarea unei natiuni decat capitalul sau forta de munca. Ea a incetat sa mai fie doar una dintre resursele dezvoltarii, a devenit principala resursa a acesteia [1]. Adam Smith, in “The Wealth of Nations”, scrie: “progresul tehnic este realizat nu de productia in sine, ci de filosofi si oameni care isi speculeaza ideile”, si similar, Alexis de Tocqueville, in “Democracy in America” [2] observa pragmatismul si natura realista a societatii americane, prezicand rapida sa expansiune in stiinta pentru trei ratiuni:

      i.      dezvoltarea unei remarcabile elite intelectuale, cu activitate finantata de dezvoltarea acumularilor private de capital;

      ii.      fundamentarea dezvoltarii unui sistem de educatie care permite pregatirea unui mare numar de cercetatori pentru a stewarda tehnologia,

              de care societatea moderna are nevoie, si

      iii.      dezvoltarea continua a cunostintelor fundamentale fara de care nu se pot facilita, indruma si rezolva problemele practice.

     *    societatile traditionale – cu pondere agrara, si/sau de resurse minerale/energetice accentueaza (din ce in ce mai dureros ca pret/baril, pe /m ³, sau pe /tona de cereale) propriile atu-uri de resurse – inclusiv a celor militare (in unele cazuri periculos de avansate). Desi tehnologia si stiinta au produs progrese remarcabile in favoarea societatilor industriale, este totodata adevarat ca din punct de vedere al resurselor (si in dese cazuri a risipei, uneori chiar voita dpdv profit) respectivele societati s-au auto-modelat dependente de resurse din sfere geo-politice in afara propriului control. Mai mult, dpdv uman, au topit vechile traditii pe care au fost cladite din necesitatea realizarii unor rotatii foarte rapide de capital, fortate, fortaj bazat pe un consumism ce erodeaza fundamentele respectivelor societati (familia, traditiile, relatiile sociale). Din acest punct de vedere societatile traditionale vor avea pe termen lung, si eventual mediu, un avantaj competitional.

Romania se afla din considerente geo-politice si culturale oarecum la rascruce de curente in aceasta situatie complexa. Care cale este de urmat nu este clar a priori, trebuiesc oameni cu adevarat de stat, care sa simta directia “vanturilor” si sa propuna decizii adecvate.

In acest sens specialistii de la IRST pot fi un corp de consilieri experti in domeniile in cauza. Specialistii IRST trebuie sa aiba cateva caracteristici socio-personale:

     -    social – in genere oameni din patura motoare a societatii, clasa medie, care sunt deasupra pauperului, fara griji materiale debilitante, insa cu destul de mult sub clasa avutiei solide

     -    tipologie – oameni animati de curiozitate pt. nou, rigurozitate, optimism, spirit inovator

     -    inter/national – oameni cu legaturi internationale si nationale

Nu avem cum enunta o cale adecvata de urmat pt. o societate, fiecare tara jucandu-si (destul de dur) propriile concepte si interese, insa este cert ca avem nevoie de oameni care pot intelege si gasi solutii la provocarile care apar.

Din punct de vedere stiintific Romania a decazut foarte mult (ca personal, infrastructura si finantare) din 1990 si pana azi. Este de aceea necesara refacerea acestui potential, care raspunde situatiei internationale descrisa mai sus.

[1] W.S. Butcher, Promoting Progress in Technology, the United States Experience, in “Science and Technology Management”, NATO Science Series, vol. 22, IOS Press, Amsterdam, Oxford, Washington D.C. (1998) 177

[2] Alexis de Tocqueville, Democracy in America, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1992

Amplasament

Din punct de vedere al credibilitatii in fata vizitatorului strain care percepe importanta acordata obiectivului de catre Statul Roman, este important ca acesta sa fie intr-o locatie agreabila. Re-iteram propunerea grupului de lucru ISC: aceea a Snagovului.

Snagovul are urmatoarele caracteristici:

     1.    aproape de Bucuresti (35 km), unde sunt cele mai importante institutii ale Statului Roman,

     2.    aproape de Otopeni (18 km), principala poarta aeriana a tarii, si cel mai probabil port de sosire a invitatilor si colaboratorilor straini,

     3.    locatie agreabila: padure, lac

     4.    infrastructura: gaze-apa-electricitate-canalizare si cai de acces. Comitetul Olimpic Roman construieste deasemeni la Snagov sediul sau central precum si un complex sportiv de anvergura internationala, deci cele doua proiecte pot colabora in privinta modernizarii infrastructurii si a cailor de acces.

     5.    la 90 km de munte - respectiv de potentialele locatii pt. conferinte internationale,

Filialele teritoriale – pot fi amplasate prin decizie locala precum si in consultari cu centrul IRST, urmand sa fiinteze in:

     -    centre universitare

     -    zone de interes stiintific precum Delta Dunarii, sau

     -    in proximitatea unor obiective tehnologice – de exemplu Mioveni, dupa exemplul clusterelor Stuttgart (Mercedes) si Muenchen (BMW) care concentreaza multe cercetare wireless, procesare de date, automatizari, robotica, etc.

Declaratia de la Lisabona – 2000 vs.SUA-Japonia

Distanta in inovare si comercializare tehnico-stiintifica dintre SUA-Japonia si EU-15 s-a amplificat in decada anilor 1990 (“New Economy”) ajungand ca efect la dimensiunea PIB-ului Belgiei.

In acest sens, in 2000, la summit-ul de la Lisabona-Portugalia, Consiliul Europei a adoptat o declaratie conform careia “EU ar urma ca pana in 2010 sa devina cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe know-how din lume”.

Cu toate acestea distanta dintre SUA-Japonia si EU-15 a continuat sa creasca, elocvente fiind cele mai de varf domenii, bio-med si microelectronica, in care:

     -    EU consuma cca. 20% din productia mondiala de microelectronica, dar produce numai 12% - respectiv un consum de +65% fata de productie

     -    EU produce cca. 70% din patentele de bio-med, insa SUA detine 95% din vanzarile internationale de bio-med fata de productie

In aceasta situatie, declaratia revizuita de la Lisabona este ca EU sa “ajunga intr-un ritm inalt de crestere anuala sustenabila si nivel mic al somajului pana in 2010. [...] Cu toate acestea este crucial pt. Europa sa se apropie de competitivitatea SUA – ceea ce merge mana in mana cu a tine EU in forma pt. a beneficia din globalizare”.

Dupa cum am amintit in cuvantul introductiv, mult mediatizatul impact international al cercetarii americane este factor secundar in SUA, unde primordial este impactul comercial (pe imensa piata interna a SUA, cat si pe cea internationala).

Desigur, exista si nise de cercetare fara impact comercial:

     o    cercetarea strategica:

        -    prezenta (militara, de informatii, bancara)

        -    de viitor (energie, informatii, aparare, clima, dinamici social-demografice internationale, genetica, proteomica, etc)

     o    cercetarea fundamentala:

        -    teoretica

        -    genetica, proteomica, bionica

        -    fizica energiilor ultra-inalte

        -    energetica de fuziune

        -    etc

In SUA acestea sunt finantate de agentiile corespunzatoare: cea strategica de catre Department of Defense, Army Research Office, Naval Research Laboratories, National Security Agency, Central Intelligence Agency, Federal Bureau of Investigations, Federal Reserve, etc, iar cea fundamentala in principal de National Science Foundation.

Trebuie insa sa amintim, ca spre deosebire de Romania, in SUA cca. 85% din cercetare este aplicativa.

In acest punct se poate vedea cel mai bine diferenta dintre SUA-Japonia, EU si Romania:

zona	cercetare privata	cercetare bugetara	total
SUA-Japonia (Pacific Rim)	2% din PIB	1% din PIB	3%
EU	1% din PIB	1% din PIB	2%
Romania	0% din PIB	1% din PIB	1%

Cum efectele cercetarii cresc, euristic vorbind, exponential cu volumul investit (la o calitate standard, onesta, a cercetarii), rezulta rapoartele de forte cunoscute pe plan mondial:

        1.    SUA este pe primul loc cu 400 de firme de top din primele 1000 (resp. 1.30 firme/mil. capita)

        2.    Japonia cu 200 de firme de top din primele 1000(resp. 1.60 firme/mil. capita)

        3.    EU cu 120 de firme de top din primele 1000(resp. 0.30 firme/mil. capita)

        4.    restul tarilor cu 280 (resp. 0.06 firme/mil. capita).

Aceste cifre vorbesc nu intr-atat despre nivelul de trai per capita, ci despre vectorizarea in exterior a puterii economice, si implicit despre puterea strategica a respectivelor zone economice.

Diferenta dintre SUA-Japonia si EU este de un factor de cca. x 4-5 in acest sens.

Obiectivul Romaniei in contextul de mai sus este cel de participare in astfel de firme de talie mondiala ca sub-contractor. Un bun exemplu in acest sens este Romaero-Alenia, care beneficiaza atat de relativ modestele contacte romanesti cu marile firme, dar mai ales de contactele firmei italiene cu marii actori aeronautici de pe piata internationala, ce au dus la productii de sub-componente:

        -    BAE Systems (UK): modificari usi cargo pt. ATP, sub-ansamble pt. RJ, manfactura componente pt. Nimrod

        -    Boeing (US): manufactura sub-ansamble pt. B-757, B767 si B-777

        -    IAI (Israel): sub-ansamble si ansamble pt. Gulfstream G-200

        -    Airbus (FR, BE, UK, IT): componente pt. Hawker, ampenaj pt. A380, stringere, dubloare, airduct-uri pt. A320, ansamblu tail-boom pt. A109

        -    Britten-Norman (UK): productie completa a BN-2 ISLANDER si DEFENDER

Un alt exemplu – tehnologic sub nivelul celui din aeronautica, dar comercial peste acesta, de substantial succes international, este seria Logan de la Renault-Dacia Mioveni.

Romania, ca tara de dimensiuni medii (in prezent cvasi-zero ca putere comerciala internationala) trebuie sa-si creeze o strategie de export axata pe produse know-how, care sa diminueze drenarea resurselor primare.

Institutul Roman de Stiinta si Tehnologie

Refacerea infrastructurii tehnico-stiintifice a Romaniei incepe de la o temelie noua, prin doua optiuni:

        1.    omogena: refacerea din temelii a intregului sistem

        2.    eterogena: crearea unor zone/centre de excelenta, care coaguleaza treptat in jurul lor resursa umana.

Cum optiunea (a) este dificila atat politic, cat si logistic, ramane pe masa optiunea (b), respectiv initiativa infiintarii Institutului Roman de Stiinta si Tehnologie cu:

        -    un centru - de ex. la Snagov, si

        -    mai multe filiale - in teritoriu, universitati, parcuri/platforme tehnologice.

Optiunea eterogena este prezenta si in alte tari: in SUA, de pilda, din circa 4000 de institutii de invatamant superior, numai 550 organizeaza studii de doctorat, din care numai 125 (circa 3%) sunt considerate ca „universitati de cercetare”, iar dintre acestea, doar cca. 50 de universitati (1%) concentreaza cele mai performante capacitati de cercetare si cele mai mari fonduri. In Canada, dintre cele 109 universitati care organizeaza studii de doctorat, 5 produc peste 50% din toate diplomele de doctorat emise anual. Similar, in Franta, Germania, Japonia, China au fost initiate politici de eterogenizare a cercetarii.

Europa sufera un decalaj important fata de SUA, o ierarhizare aproximativa a primelor 500 de universitati din lume, bazata pe rezultatele cercetarii, numarul profesorilor de marca, finantare, numarul de studenti performanti, etc, arata ca cca. 85% dintre primele 20 de universitati performante sunt americane si 50% dintre primele 200 tot americane.

Printre initiativele Comisiei EU pentru redresarea acestui handicap s-au conceput (in 2005) temeiurile infiintarii European Institute of Technology (EIT), oarecum dupa denumirea prestigiosului Massachusetts Institute of Technology – SUA, si care va incepe sa functioneze in 2008-2009. In paralel cu acesta (si foarte posibil, asociate lui) diferite tari EU isi creaza propriile de entitati de cercetare similare: Austria (Inst. of Science and Technology – Austria), Cehia, Polonia tin si ele suita, etc. (Polonia a ofertat co-finantare de 1000 mil. Euro in cazul luarii deciziei de amplasare a EIT pe teritoriul sau.)

Copierea “miracolului american”

Am amintit in cuvantul introductiv ca SUA nu urmaresc impactul mediatic, sau stiintific international, ci in primul rand impactul comercial pe ampla piata americana, cat si pe pietele internationale.

Stiinta si tehnologia americane sunt unde sunt pt. ca intotdeauna a existat un beneficiar clar si exigent care a cerut rezultate reale, si nicidecum numar de citari, de articole ISI, % PIB de finantare, numar de laureati Nobel, etc:

      1.    cercetarea comerciala : beneficiar = piata. Daca produsul nu da rezultate de performanta economica, performanta tehnica, enduranta, fiabilitate, etc, piata se orienteaza catre altul, care catadicseste sa dea; punct !

      2.    cercetarea strategica :

        1.    prezenta : beneficiar = zona militara/informatii, sau energetica, bancara, medicala. Daca armata, marina, aviatia, CIA, sau NASA nu sunt multumite de prototip, nu mai dau banii pt. continuarea cercetarii; se orienteaza spre alt grup, sau spre alta tehnologie/idee; punct! Daca banca finantatoare nu este multumita de analiza matematica, daca aceasta “a dat chics”, daca este chiar stralucita, dar ne-conforma realitatii, opreste finantarea: punct ! Daca testele clinice in medicina nu dau rezultate, nu mai continua, se re-orienteaza totul spre alta idee/grup; punct!

        2.    de viitor : beneficiar = guvernul. De regula, grupurile care lucreaza la prognoze/cercetari guvernamentale – ca noi tipuri de energie, anti-gravitatie, spatiu, studii de dinamica genomica, sociala, climaterica, financiara, tehnologica, etc, sunt dintre cele mai respectabile stiintific si social, verificarea “la dosar” este deosebit de serioasa, si nu se prea pune problema vre’unor “chics-o-comicarii”, nici stiintifice (lipsa de profesionalism), nici morale (frauda).

      3.    cercetarea fundamentala : beneficiar = industria de propaganda stiintifica. Daca National Science Foundation nu este multumita de prestigiul rezultatelor, aloca banii altor grupuri; punct!

In toate cazurile se remarca trei aspecte de pragmatism, am spune de “common-sense”:

    I.    oprirea finantarii timpurii (inainte de a se risipi resurse insemnate pe non-results!)

    II.    orientarea timpurie spre alta tehnologie/idee/grup

    III.    tinerea minte a eventualelor comportamente ne-oneste dpdv cercetare (in SUA nu exista “sorry” pt. frauda, de oricare tip ar fi ea).

Vine firesc totusi o intrebare: chiar e perfect sistemul american, nu exista frauda stiintifica in SUA ?... Raspunsul este: putina, foarte putina !

Cele trei principii de actiune timpurie si tinere minte elimina atat incompetenta, cat si frauda. Dar desigur au existat varii forme de frauda stiintifica, sau comerciala:

    -    cand Intel a acoperit in Iunie 1994 ca microprocesorul Pentium are o problema de design s-a iscat un mare scandal de imagine. Practic problema respectiva afecta un utilizator contabil, de exemplu (Excel), o data la 27000 de ani, deci foarte putin probabil. Problema in sine rezida in pachetele software care folosesc avantajul unitatii aritmetice de procesare a numerelor in virgula mobila. Algoritmul utilizat pt. diviziune, radix 4 SRT, poate procesa 2 bit al unui cat (quotient) per pas fata de alti algoritmi care pot numai 1 bit. Pt. aceasta are nevoie insa de o tabela de diviziune cu cca. 1000 de rezultate tabelate – din care 5 au fost (eronat) omise. Se pare ca piata (utilizatorii) au fost folositi drept cobai in lantul integrat design-productie-testari, datorita costurilor cvasi-prohibitive ale ultimului segment. In final, totul s-a descoperit foarte repede, iar ideea de a arunca segmentul de testari pe spinarea pietii a disparut (atat la Intel, cat si la AMD, sau la alte corporatii): http://www.emery.com/1e/pentium.htm , http://www.willamette.edu/~mjaneba/pentprob.html ,

    -    dupa razboiul din Golf (I), in 1992, fulminantele rate de succes in interceptie ale rachetelor Patriot (Raytheon) au fost contestate de Prof. Theodore A. Postol de la Massachusetts Institute of Technology intr-o depozitie in fata Comitetului Camerei Reprezentantilor SUA pt. Supravegherea Operatiilor Guvernamentale: http://www.fas.org/spp/starwars/congress/1992_h/h920318p.htm , respectiv de la 93% la cca. 35%. Interesele puternicei firme Raytheon erau in joc, prestigiul SUA pe plan international in armament si el. Cu toate acestea, si nu fara frictiuni (pe masura intereselor financiare implicate), actiunea corectoare a fost luata: in primul rand depozitia oficiala de mai sus, dar mai important corectia in practica, respectiv design-ul si productia noului sistem Patriot PAC-3, cu rata de interceptie net imbunatatita, care distinge fragmente de rachete (cele irakiene se dezmembrau in zbor la re-intrare in parta finala a traiectoriei).

Distingem din ambele exemple (si mai exista si altele) ca actiunea corectoare a fost luata ! Fie ca este vorba de beneficiarul comercial, sau beneficiarul guvernamental, exista intotdeauna un beneficiar care opreste problema !

Chiar si in Romania s-a manifestat aceasta actiune corectoare (de unde necesitatea de specialisti care sa spuna unor lucruri pe nume !) – fapt exemplificat in cazul rachetelor Raytheon [1] depasite tehnic si cu probleme de radiatie, relatat de Jurnalul National din 10.Nov.2005.

Caz aparte ramane cercetarea fundamentala care pare lipsita de “beneficiar”. Intr-adevar, “beneficiarul” acesteia este industria de imagine stiintifica, felul cum este receptata cercetarea fundamentala a SUA pe plan international. Intrebarea care insa se contra-pune este: in contextul descris (ce dispune de un corp amplu de profesionisti “no nonsense” proveniti din domeniile aplicative si cooptati in board-urile de decizie) cum ar putea “subzista” frauda stiintifica, sau lipsa de profesionalism vreo perioada semnificativa ?

Concluzia la “copierea miracolului american” este:

    1.    reperele sale (numari citari/autor, numar articole, fonduri cheltuite, numarul de laureati Nobel, etc) sunt efecte ale existentei unui organism viu, numit impropriu “miracol”

    2.    “miracolul” serveste unor interese clar definite si nicidecum unor repere

    3.    copierea “miracolului” presupune identificarea necesitatilor proprii si adresarea lor.

Post-concluzie merita amintite unele exemple de copiere a “miracolului american” si rezultatele diverselor incercari:

    1.    Germania

       -    obiectiv : copierea Silicon Valley in cadrul zonei industriale Ruhr-Rhein in decada anilor 1990

       -    motivatia : a prospera financiar, tehnic si stiintific precum California

       -    greseala : obiectivele sunt corecte insa foarte vag definite. Trebuiau adresate nevoi specifice fiecarei firme printr-un program guvernamental de tax-breaks, iar abia dupa 5-10 ani identificate directii proprii ce pot contura o arie de tip Silicon-Valley. Trebuia mai multa rabdare. Silicon Valley a aparut in mult mai multe decade si ca efect al adresarii unor necesitati, nu prin decret.

       -    reteta de succes : efectul final a fost o usoara invigorare a microelectronicii germane, minima totusi in comparatie cu alte programe (bavareze in principal), mai pertinente, precum infiintarea Infineon de catre Siemens, etc, care au identificat elementul propriu german/european, pietele de desfacere aferente lui, corpul ingineresc disponibil, universitatile ce pot fi implicate, etc. In final a copia modelul american inseamna a identifica necesitatile proprii, astfel a aparut Silicon Valley [2].

    2.    URSS

       -    obiectiv : copierea Silicon Valley in cadrul puternicului holding Minatom (stat-in-stat)

       -    motivatia : a oferi complexului militar-industrial independenta si avansul tehnologic dorit

       -    greseala : obiectivul este gresit. O arie industriala apare ca raspuns la dorinta de profit, nu in cadrul unui program guvernamental. Proiectul Manhattan (bomba nucleara), cel mai amplu proiect guvernamental al tuturor timpurilor, de 25-40 mrd. $ (evaluare actuala, mai mare decat complexul hidro-energetic de la Yichang-China de 20 mrd. $ – putere instalata x9 cat Portile de Fier ambele maluri) este nimic in comparatie cu PIB-ul Silicon Valley (270 mrd. $/an), sau asset-value a Silicon Valley. Minatom era evident sub-dimensionat pt. a gazdui un “full-scale” Silicon Valley. In plus, motorul unei zone economice este dorinta de profit, nu textele mobilizatoare ale partidului, ori iordanele de stiinta.

       -    reteta de succes : a aparut mult mai tarziu, odata cu Federatia Rusa si mai pregnant odata cu Vladimir Putin (adica a intereselor care l-au propulsat ca presedinte). Rusia si-a identificat clar care ii este potentialul pe multiple fronturi si isi joaca atu-urile pe arena internationala foarte coerent si sec (in principal pe piata hidrocarburilor, a armamentului, pe cea energetica, a industriei spatiale – in principal Centrul Khrunichev-Moscova impreuna cu firme americane ca Loral si Lockheed Martin).

    3.    China

       -    obiectiv : copierea mai multor aspecte/modele economice ale SUA

       -    motivatia : a dezvolta China

       -    greseala : in principiu nici una. Motivatia este corecta, aplicarea celor invatate din SUA a fost uneori incorecta, mai nou insa din ce in ce mai corecta si mai de succes. Totul a inceput cu viziunea lui Deng Xiao Ping de a trimite specialisti la scoli americane. Timp de 25 de ani Deng a stat in fata Comitetului Central dand explicatii de ce nu s-au intors tinerii “expats”. Mereu acelasi si acelasi raspuns: “Nu a venit timpul, tovarasi.” Acum, abia, a venit timpul: marea parte a liderilor principalelor facilitati publice chineze (banci, institute de cercetari, mari universitati, etc) sunt cu doctorate de la marile universitati americane. Chiar si in institutiile cu caracter strategic (armata, informatii) exista analisti si ingineri scoliti in SUA [3].

       -    reteta de succes :

           a.    coerenta si vointa politica – initial asigurate chiar si prin constrangere, insa in prezent in principal prin co-interesare: in China un profesor universitar castiga 1000-2000 $/luna net de ani buni deja, iar in cadrul universitatilor militare pana la dublu de atat. Cu doua astfel de salarii intr-o familie si un buget traditional chinez, n-ar trebui sa existe atata mirare la fluxul imens de turisti chinezi pe tot mapamondul.

           b.    zdrobitoarea majoritate a anunturilor de posturi academice rezolva problema familiala, respectiv gasesc servici sotului/sotiei, rezolva problema gradinitei/scolii (universitatile au gradinita/scoala on-campus) si

           c.    solutioneaza problema casei: apartamentul este asigurat, plus o prima de avans la cumpararea lui (de cca. 10000 Euro, apartamentele situandu-se in principal la cca. 400 Euro/m2 construit)

           d.    atragerea de specialisti : China este fidela pana la capat viziunii lui Deng, cei mai buni specialisti sunt scoliti (in principal) in SUA, desi recent se pot remarca universitati si institutii chinezesti cu laureati Nobel, sau departamente foarte performante (Tsinghua-Beijing, Harbin Inst. of Technology, dept.-le de fizica nucleara Wuhan si Harbin ale marinei militare, etc). In plus fata de specialistii chinezi, China recruteaza in mod constant, de ani de zile, profesori de lb. engleza (la 300-600 Euro/luna net + cazare, cantina, avion dus-retur), si mai nou specialisti internationali din diverse domenii (la 2000-3000 Euro/luna net + conditiile de la pct. a, b, c).

       -    exemple de succes : China nu este interesanta din punctul de vedere al alcatuirii de clasamente de universitati (cum este mult-imbratisatul Jiao Tong – Shanghai in Romania), ci pt. ca:

           I.    a dat in timp record un program spatial credibil (la un pret incredibil < 3 mrd. $)

           II.    un vaccin pt. SARS

           III.    primul vaccin trecut de faza testelor clinice pt. H5N1 (cand OMS declara inca oficial ca vor trece ani buni pana va fi descoperit vreunul – aceasta daca),

           IV.    un program nuclear ce incepe sa construiasca la nivel de 1 reactor nuclear energetic la trei luni

           V.    un PIB industrial de cca. 16000 $/capita, purchasing power parity (spre comparatie mai jos tabel), pornind de la o economie care in anii 1950 inca mai avea un mod feudal de productie.

tara	PIB industrial[4] / capita in $	PIB / capita in $
SUA	39600	< 43800
Japonia	30500	< 33100
EU-27	26770	< 29900
Germania	28800	< 31900
Franta	25300	< 31200
Grecia	24900	> 24000
Slovenia	20700	< 23400
Portugalia	17000	< 19800
Ungaria	16600	< 17500
Polonia	15700	> 14400
Romania	10400	>  9100
Rusia	16700	>> 12200
China	16000	>>   7800

    4.    Irlanda

       -    obiectiv : dezvoltarea economica dintr-o situatie precara

       -    motivatia : cresterea economica

       -    greseala : modelul irlandez nu sufera de greseli marcante, ci de o lipsa de vointa, o situatie similara celei a Romaniei actuale.

       -    reteta de succes : Irlanda a profitat de diaspora numeroasa din SUA si a atras companii americane punandu-si la dispozitie economia (integrata in EU) drept cap-de-pod pt. vanzarile americane pe Piata Comuna. In mare parte high-tech-ul irlandez este constituit din expats irlandezi intorsi cu afaceri din SUA, sau de firme satelit, dedicate vanzarilor in EU, ale unor firme mai mari, “mama”, americane. Dezvoltarea a fost chiar impresionanta in domeniul software-ului, firmele americane descoperind in Irlanda un off-shore similar Indiei si Israelului, insa mai apropiat de Piata Comuna si integrat acesteia. Organizarea, specific pragmatic-americana a fost de: programe de dezvoltare americane, programe de design irlandeze, productie software 3I (Irlanda, Israel, India), vanzari pe Piata Comuna + internationale.

    5.    Suedia / Danemarca / Finlanda

       -    obiectiv : infiintarea unei zone economice tip Silicon Valley intr-un domeniu de competenta locala

       -    motivatia : a crea dezvoltare economica pe directia potentialului local

       -    greseala : absolut nici una. Este formula cea mai corecta dintre cazurile analizate mai sus. Toate tarile nordice se remarca printr-un invatamant de calitate (prima pe plan european, in sistemul PISA, fiind Finlanda). La toate tarile nordice vom remarca o investitie generala in cercetarea de calitate. In plus (asemeni Chinei, dupa scolirea multor specialisti in SUA) Suedia a dezvoltat o zona similara Silicon Valley, dedicata bio-med, numita generic Medicon Valley (www.mediconvalley.com : Skĺne – Suedia de sud si Copenhaga – Danemarka, plus centre de prestigiu afiliate: Karolinska, Uppsala, Linköping, etc) care concureaza cu deosebit succes pe plan international, fiind realmente un Silicon Valley al nordului, in bio-med. Suedia, dupa atente cautari pe pietele internationale, si-a propus o entitate in care are specialisti si cu care poate concura cu sanse foarte bune. In aceasta s-au concentrat fonduri reale si specialisti reali.

       -    reteta de succes : modelul de structura este universitati – spitale – industrie si un centru, Medicon Valley Academy. Conceptele SBIR si STTR ale SUA (de infiintare de IMM-uri) se vad in Medicon Valley cu ochiul liber pt. cine a mai lucrat in SUA. Sunt concepte deosebit de pertinente si care din 1982 de la infiintarea lor in SUA au produs un decalaj (favorabil SUA, de la paritate PIB cu EU in 1992) de cca. “o Belgie”.

Problemele cercetarii romanesti

Romania a folosit si ea in perioada interbelica politica scolirii de specialisti in centrele de prestigiu international, cand un mare numar de personalitati s-au format la Paris (Gh. Titeica, Gh. Tasca, M. Vulcanescu), Berlin (A. Saligny), Leipzig (S. Titeica), Muenchen (N. Ionescu), Calcutta/Bucuresti (M. Eliade), Berlin/Budapesta (O. Goga), Berlin/Viena (M. Eminescu), etc.

O perioada, in decada anilor 1990, aceasta nu a fost impetuos necesara, insa in prezent depopularea universitatilor si institutelor de cercetare de personal valoros prin:

     -    emigrari,

     -    iesiri la pensie,

     -    infiltrari de personal slab calificat, doctoratele-pe-banda,

     -    coruptia si frauda

face ca invatamantul si cercetarea romanesca sa intre sub semnul intrebarii.

In mod explicit deficientele cercetarii si invatamantului universitar romanesti (fara a exemplifica cu numele concrete care stau la baza exemplelor) sunt:

     1.    frauda:

       -    financiara:

          a.    achizitii prin firme ale familiei/prietenilor, la preturi supra-evaluate, de produse slabe calitativ

          b.    renovari de cladiri la preturi fabuloase, diferenta de pret intrand in vilele proprii ale contabililor, directorilor, etc

          c.    “casari” de material nejustificate (care apoi este vandut in cont personal). Sunt notorii exemplele de achizitii a cate 10 laptop-uri in 3 ani per cercetator

          d.    blocaje financiare in scopul impingerii in criza de timp a achizitiilor publice si imposibilitatea efectuarii lor, cu – bineinteles – returnarea banilor in regii, de unde sunt deturnati prin mijloace specifice

          e.    inventarea de work-shop-uri pentru distrarea “gastilor” de cercetare din institute si ministere

          f.    achizitii fara rost, doar pt. epuizarea fondurilor

          g.    inventarea de “institute” carora li se aloca ne-transparent si fraudulos grant-uri si fonduri ce sunt disipate imediat in vile si limuzine personale

       -    stiintifica:

          a.    proiecte obtinute prin relatii

          b.    “cercetare” de pe Internet (plagiatura ieftina de pe Internet)

          c.    non-rezultate premiate prin mecanismul de “gasca”

          d.    carti publicate la varii non-edituri

          e.    “premii” ... “in grad de cavaler, maestru” samd de la varii fundatii non-profit nereprezentand pe nimeni, si fara nici o valoare

          f.    conferinte si seminarii pe teme rezolvate pe plan international de acum 30 de ani, probleme care erau demult cunoscute si rezolvate chiar in Romania inainte de 1989

          g.    promovarea pe baza de relatii de familie, clan, “gasca”, etc

     2.    dictatura-mafiota:

       -    administrativ-stiintifica – in scopul acoperirii incompetentei si fraudelor, prin inregimentarea treptata (material, sau penal) a Consiliilor Stiintifice, a Sindicatelor, a sefilor de departamente, etc.

       -    marginalizarea tinerilor – tinerea lor in incompetenta, refuzul dreptului lor legitim la a invata ceva, blocarea lor in sarcini pur birocratice/tehnice, promovarea lor doar prin bunavointa sefilor (fara legatura cu competenta stiintifica – care cu grija le este tinuta inaccesibila). Treptat, dar in mai putin de 5-7 ani, directorii de cercetare se inconjoara exclusiv de elemente 100%-obediente, cimentand o dictatura-mafiota care (culmea !) in comunism nu a fost posibila !

       -    absenta transparentei:

          a.    spatarul-ministerial – reclamatiile sistemului se primesc la nivel de directori in ministere, etc, adica la cei care ii tin in brate (in scop financiar, evident) exact pe cei reclamati. Prin urmare sunt pedepsiti cei care sesizeaza neregulile, ca sa faca bine sa taca din gura alta data

          b.    clauze de musamalizare – in institute se semneaza foi volante de confidentialitate, para-legale si in afara CIM-urilor ! in spiritul musamalizarii neregulilor

          c.    doctorate pe criterii obscure – sunt peste 60 de universitati care confera doctorate, nici una de impact international, in foarte multe cazuri conferite intr-o pivnita, sau scorbura cat mai obscura si mai departe de scrutinizarea de breasla

     3.    atomizarea cercetarii – maruntirea banilor pe 1001 de proiecte fara sens (“proiectele” de 1-3 ani nu au cum realiza ceva !) cu scop alaptarea “tutulor relatiiliilor” si rubedeniilor.

     4.    alungarea personalului competent :

       -    prin mijloace administrative si financiare cercetatorii competenti sunt marginalizati, degradati salarial, blocati in promovare

       -    Programul de top al Comisiei EU “Marie Curie”: Comisia EU se asteapta ca beneficiarii acestui program sa se intoarca in institutele de baza spre folosul acestora si nicidecum ca (exemple concrete si in acest caz) acestia sa fie:

          a.    concediati la plecare

          b.    degradati salarial la intoarcere

          c.    blocati in promovare pe merit la intoarcere

              -    impiedecarea intoarcerii specialistilor plecati la doctorate/specializari, prin mijloace similare

              -    atomizarea cercetarii in grupuri solid-sudate pe baza de interes material (deseori prin deturnari de fonduri) si fara legatura cu competenta stiintifica, care dicteaza si arbitrar si pagubos

              -    talibanismul inchizitorial “de gasca” – diversele gasti isi promoveaza proprii membri:

                a.    “nimic publicat” – promovarea si premierea pe baza de “baieti destepti, de-ai nostri” (si bineinteles fara rezultate !)

                b.    “ISI-potrivionic” – mai nou exista anumite zone ale cercetarii foarte ... “productive”. Prin legaturi/intelegere cu recenzorii, sau pur si simplu prin trivia, publica neincetat despre elusiva particula elementara purtatoare de “cercetare stiintifica” ... “potrivionul” – de la “a o potrivi” si a mai “potrivi” un articol (in traducere din californianul “kludgeion”, de la “to kludge” adica “a o potrivi” ... din condei !). In acest mod (util si placut) se ajunge la scoruri salutare dpdv “succesul” stiintific masurat cu rigla (pe grosimea teancului de articole care nu spun nimic). Daca in urma cu cativa ani ISI era orisicum un progres in societatea “dinozaurist-mafiota”, treptat el este adaptat ei, lasand putin loc dreptului de apel promovarii pe acest cvasi-criteriu.

          -    imbatranirea si imputinarea personalului de cercetare

Aux armes citoyens !

Este un vers din “La Marseillaise”. Fara nici o ingrijorare !... nu ii reprezinta pe cetatenii mioritici, carora sintagma “mamaliga nu explodeaza” le este mult mai aproape de suflet, pazindu-i (Doamne fereste !) de “pericolul” vreunei revolutii, care este dealtfel neglijabil, ... “minus” cum ar spune francezii.

Intelectualul roman (in deprimant de multe cazuri “Le Roi des Convertis”: din Jacques DuTronc – L’Opportuniste), convietuieste admirabil cu “dinozaurismul-mafiot” (avand protagonisti Jurasic-Park de toate varstele !).

Deci starea actuala a cercetarii romanesti, in afara de faptul ca va consuma in 2010 cca. 1300 mil. Euro pe nimic, nu deranjeaza decat pe cei cativa care mai pleaca din tara. In rest pare chiar foarte ... “lucrativa”.

In general starea aceasta de nepotism, gasca, alungarea specialistilor pare “lucrativa” in intreaga societate romaneasca:

     -    se mai ciocneste cate un avion B-737 cu nepotii de la firma UTI ai vreunui dinozaur,

     -    se mai intrerupe lumina ca pe vremea lui Ceausescu (un pic mai des, e drept),

     -    se debranseaza in masa lumea de la termoficare (sa-mi amintesc: nu a avut loc “revolutia” din Dec. 1989 pt. ca Ceausescu ne tinea in frig ?...)

     -    nu se mai poate ajunge la lucru nici in 2 ore

     -    traficul bucurestean va intra in blocaj total in cca. 2 ani (incl. aprovizionarea)

     -    scoala este un dezastru, nu se invata nimic, profesorii sunt speriati de “bombe” (sa nu supere progeniturile)

     -    cca. 50% din forta de munca romaneasca lucreaza in strainatate (somaj peste 50% ... respectiv cam ca in Afganistan !)

     -    ... in max. 5-7 ani economia romaneasca se va inscrie pe un traiect de colaps din cauza lipsei de infra-structura materiala si umana.

     -    ... ca si in cazul Frantei, reformele romanesti vin de sus, insa sub presiunea strazii. Ajungem pana acolo ?

A re-popula societatea romaneasca cu profesionisti este o decizie POLITICA: o luam, sau nu !

Este actuala politica scolirii de specialisti in centrele internationale de prestigiu?

Raspunsul este ca respectiva conditie nu este o conditie suficienta. Exista exemple de specialisti (buni specialisti), scoliti in EU, sau SUA, care pe plan moral se incadreaza perfect in “dinozaurismul mafiot” mentionat mai sus. Cum este posibil ca oameni care au plecat de tineri si nu au avut a face cu un sistem corupt sa fie coruptibili intr-o perioada atat de scurta ?

Este simplu: un specialist ofera maximul la 35-45 de ani, exact la varsta la care apar familia, copiii, problemele, necesitatea unei locuinte, necesitatile financiare pt. cresterea copiilor, etc. Acestea sunt biologic mult mai apropiate de firea omului si rezolvarea lor poate duce usor la coruptie. In plus, societatea in care traim nu mai are alte valori in afara snobismului si sfidarii, iar unele persoane cad, in plus, in aceasta patima a achizitiei de bunuri pt. etalarea lor in fata priotipendadei. Acestea desigur costa, implicit duc inevitabil la coruptie.

De aceea este util de privit cu atentie asupra a doua componente ale retetei de succes chinezesti:

     1.    rezolvarea problemei familiale – respectiv gasirea de servici sotului/sotiei, rezolvarea problemei gradinitei/scolii (gradinite/scoli on-campus incat aceasta grija semnificativa sa nu consume energia)

     2.    solutioneaza problemei casei – asigurarea apartamentului, plus o prima de avans la cumpararea lui. Este evident ca pt. plata apartamentului va fi preferata stabilitatea angajarii.

Implicite in sistemul chinezesc sunt:

     1.    stabilitatea serviciului – situatie absenta la noi. Tinerii nu isi gasesc permanentizare, institutiile ii ruleaza (ca sa dea bine procentele de tineret la EU) pe pozitii temporare, dupa care ii dau afara.

     2.    stabilitatea in prosperitate – nu in saracie, este o alta componenta implicita a sistemului chinezesc: nu dispun de salarii formidabile, insa nici nu inregistreaza deficitele (finantate din “capsuniade”) de la noi. “Stabilitatea-in-mizerie” = emigrare iminenta !...

     3.    sistemul de cadre – China a avut (si a si imprumutat ceva de la SUA) in privinta sistemului de cadre. Exista un plan de promovari, la noi inca existent in Armata, care are un ritm specific. In sistemul de cercetare el a apus: tinerii sunt tinuti cat mai incompetenti si cat mai jos, ca sa serveasca la birocratie si probleme de tehnicieni. Motivul este ca “cercetarea” se face prin:

         I.    aplicatii greoaie, formulare peste formulare, hartii peste hartii, semnaturi peste semnaturi

         II.    contractari greoaie (identice cu aplicatiile)

         III.    derulari greoaie (identice cu primele doua)

si multa plagiatura de pe internet (traduceri, grafice, etc). In acest context al “diviziunii muncii” apare inerent postul (oficial inca ne-recunoscut) de “sclav-scrib” – in care sunt tinuti de regula tinerii.

Desi valorosi, specialistii formati in centrele internationale de prestigiu pot fi la fel de usor pierduti odata integrati in “dinozaurismul mafiot” local.

Reciproc, cu putin noroc, ceva finantare (actualmente perfect existenta !) si putina ambitie, un tanar poate derula (in unele domenii) cercetare de calitate chiar si acum in Romania.

Atat “expat”-ul, cat si tanarul autohton au in principiu aceleasi probleme. Amandoi pot fi atat realizati, cat si ratati in functie de evolutia sistemului.

Inca o data se vede necesitatea unor centre decuplate de “realitatile” prezente, si axate de-la-ze-ro pe alte principii – ca filiale de exemplu ale propusului Institut Roman de Stiinta si Tehnologie, IRST.

Structura Institutului Roman de Stiinta si Tehnologie

Componentele IRST trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte:

    1.    educationala – masterat, doctorat si studii postdoctorale

    2.    cercetare – fundamentala si aplicativa

    3.    diseminare tehnologica – spin-off-uri si infiintarea de IMM-uri.

In continuare este prezentata o schita de structura similara Institutului pt. Stiinta si Tehnologie din Austria (ISTA), nou infiintat ca omolog/filiala al viitorului European Institute of Technology. Avand in vedere ca Austria, ca tara de dimensiuni mici (medii ca PIB), este intr-o situatie similara Romaniei, ca analiza de infiintare a ISTA a fost apropiata celei de nordice de mare succes a infiintarii Medicon Valley, am considerat acest model un bun cadru de inceput in propunerea unei structuri.

In plus, idei din reputatele programe americane SBIR / STTR (Small Business Innovative Research, respectiv Small Business Technology Transfer Research), care au produs in decada anilor 1990 un spor de PIB al SUA cu cca. “o Belgie” fata de EU, au fost inglobate in propunere.

Posibila varianta de Lege de Infiintare

Initiativa si Statutul Legal

IRST este fondat ca institut doctoral si post-doctoral.

IRST persoana juridica cu statut legal propriu auto-administrativa in cadrul legal roman.

Teluri si Principii

IRST deserveste cercetarea de varf romaneasca fundamentala. Are competenta sa deschida noi domenii de cercetare fundamentala. Ca institutie de invatamant deserveste studiilor doctorale si post-doctorale.

IRST se conduce dupa urmatoarele principii:

    -    libertatea stiintei si a actului educational

    -    independenta in toate ariile de cercetare, precum si in organizare

    -    management si angajarea de personal

    -    cercetare bazata pe cele mai inalte standarde internationale

    -    recrutare internationala de personal foarte inalt calificat

    -    scolarizarea de specialisti de cel mai inalt nivel

    -    alinierea la standardele internationale de cercetare/scolarizare

    -    participarea in fundarea de IMM-uri de tip "spin-offs" prin initierea de programe proprii si in asociere cu agentiile de stat de tipul SBIR (Small Business Innovatie Research) si STTR (Small Business Technology Transfer)

    -    cooperare intensa cu universitati si centre de prestigiu pe plan international. In special se va urmari participarea in experimente si colaborari cu o proeminenta vizibilitate stiintifica internationala.

Cadrul administrativ si fondatorii

IRST se poate infiinta ca fundatie publica avand ca posibili fondatori:

    -    Banca Nationala a Romaniei

    -    Camera de Comert a Romaniei

    -    Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania

    -    Guvernul Romaniei

Fundatia va avea un patrimoniu initial suficient pentru a asigura, in conditii de independenta ulterioara fata de institutiile statului, cel putin constructia si echiparea initiala a laboratoarelor institutului, salarizarea de baza a personalului pentru cel putin 10 ani si un fond de rulaj pentru activitatea ulterioara.

Concomitent cu actul de infiintare al fundatiei, se vor mai stabili, prin acte normative de nivel corespunzator si acordarea prin concesiune sau in patrimoniu catre fundatie a terenurilor unde se vor construi cladirile initiale ale institutului.

Finantare

Dupa acordul agentiilor si institutiilor fondatoare, IRST devine proprietatea comuna a acestora.

Fundarea si costurile curente ale IRST vor fi suportate precum urmeaza:

    -    finantare de stat cel putin egala celei locale

    -    finantare locala

    -    finantare prin terti

    -    finantare prin incasari proprii

IRST va putea activa in regim de studii platite, cat si de a finanta studii doctorale, prin selectie de candidati valorosi.

Bugetul anual, Executia sa si Raportul Financiar

IRST isi va realiza bugetul, executia sa si raportul financiar anual dupa principiile utilitatii judicioase, transparentei si profitabilitatii.

IRST isi regizeaza autonom incasarile.

Executia bugetara are loc in nume propriu si pe cheltuiala proprie.

Obligatiile IRST nu se rasfrang si asupra Statului Roman.

Presedintele bordului fondator trebuie sa prezinte pana la 30.Aprilie ale fiecarui an bugetul pe anul in curs, estimarile pe urmatorii doi ani, precum si raportul financiar pe anul trecut. Raportul financiar trebuie sa fie certificat de un auditor independent.

Executia financiara este transparenta si oricand verificabila de Curtea de Conturi.

Asigurarea Performantei Stiintifice

IRST va propune si adera la principii de asigurare a calitatii cercetarii si invatamantului adoptate pe plan international de cele mai performante centre.

Activitatile IRST sunt evaluate o data la trei ani prin peer-review si evaluatori internationali, si anual prin rapoarte departamentale si un audit de trei zile, prezentate unei comisii stabilite de agentiile fondatoare - similar gestiunii stiintifice performante (de peste 50 de ani) a Dept. Energiei al SUA.

Consiliul Fondator

Consiliul Fondator are urmatoarele atributii:

    -    autorizarea statutului IRST

    -    desemnarea unei sub-comisii pt. cautarea unui Presedinte al Consiliului Fondator, ale carei recomandari este supusa Consiliului Fondator

    -    angajarea Presedintelui Consiliului Fondator, demiterea acestuia pe motive grave

    -    desemnarea Consiliului Stiintific la propunerea Presedintelui Consiliului Fondator

    -    autorizarea strategiei IRST la propunerea Presedintelui Consiliului Fondator

    -    angajarea/demiterea Directorului Administrativ la recomandarea Presedintelui Consiliului Fondator

    -    aprobarea procedurilor de angajare si salarizare a personalului stiintific la propunerea Presedintelui Consiliului Fondator

    -    aprobarea bugetului anului urmator bazat pe propunerile de buget pe urmatorii 2 ani, pe raportul financiar al anului in curs si pe raportul stiintific al anului in curs

    -    aprobarea contractelor standard pe categorii de personal: stiintific, TESA, administrativ, etc

    -    aprobarea desemnarii Presedintelui Consiliului Fondator ca imputernicit legal al IRST si reprezentant al acestuia in orice situatii cu obligatii legale

In plus Consiliul Fondator poate avea urmatoarele atributii:

    -    stabilirea unui nume aditional al institutului pt. reprezentare externa, in conformitate cu profilul institutului

    -    stabilirea agendei de lucru a bordului fondator supusa aprobarii

    -    angajarea unui Comitet Executiv din cadrul membrilor Consiliului Fondator si stabilirea responsabilitatilor acestuia

    -    angajarea altor comitete

Consiliul Fondator va avea minimum 14 membri in mod constant, care prin experienta profesionala si manageriala au un contributie esentiala in derularea activitatilor IRST. Toti membri Consiliului Fondator au drept de vot in activitatea IRST. Consiliul Fondator se poate largi cu terti.

Minim jumatate din membrii Consiliului Fondator trebuie sa fie cercetatori reputati pe plan international, cu ampla experienta in management-ul stiintific. Minim jumatate din membrii Consiliului Fondator trebuie sa activi, sau sa fi fost activi in facilitati internationale cu ampla vizibilitate si prestigiu international. Statul are 4 membri in Consiliul Fondator, iar statul-local 3 membri, care sunt sau au fost in pozitii de raspundere in societate, in special in stiinta sau economie.

Membrii Consiliului Fondator nu pot face parte si din consiliu si din comitete numite de Consiliu in cazul cand exista conflicte de interese.

Perioada de functie in Consiliul Fondator este de 5 ani. Re-alegerile in Consiliul Fondator sunt posibile. Daca un membru este demis, sau renunta la pozitie din motive de conflict de interese, sau personala, un nou membru este ales pentru perioada ramasa vacanta.

Spokesperson-ul si adjunctul acestuia sunt alesi dintre membrii Consiliului Fondator care sunt activi in stiinta.

Consiliul Fondator se poate afla in sesiune atunci cand minim jumatate + 1 din membrii sai sunt prezenti. Deciziile Consiliului Fondator se iau cu majoritate simpla. In cazul egalitatii de voturi, presedintele, adjunctul sau, sau loctiitorul acestuia au votul decisiv.

Consiliul Fondator IRST va avea 7 dintre membri sai numiti in comun de catre:

    -    Secretarul de Stat al ANCS

    -    Spokesperson-ul unei autoritati nationale de Cercetare si Dezvoltare Tehnologica

    -    Presedintele unei autoritati nationale de Finantare a Cercetarii Stiintifice

Dupa constituirea Consiliului Fondator IRST membrii stiintifici ai Consiliului Fondator vor fi angajati de catre Consiliul Fondator insusi.

Consiliul Fondator IRST trebuie sa decida perioada in care trebuie ales primul presedinte. Pana la alegerea primului presedinte spokesperson-ul sau alt membru desemnat de Consiliul Fondator IRST va detine atributiile functiei de presedinte.

Presedintele

Presedintele conduce IRST si-l reprezinta pe acesta legal. El desemneaza persoane ce au deasemeni putere de reprezentare legala a IRST.

Toate sarcinile/deciziile ne-aflate express in sarcina altor organe revin implicit presedintelui. Acestuia ii revine si sarcina organizarii activitatii IRST.

Presedintele poate numi o singura persoana (recunoscuta international pe plan stiintific si cu ampla experienta) la conducerea unei directii importante a IRST.

Presedintele poate fi in functie 4 ani. Re-alegerile sunt deasemeni posibile.

Directorul Administrativ

Directorul Administrativ sprijina activitatea Presedintelui.

Deciziile financiare de anvergura sunt luate de Presedinte impreuna cu Directorul Administrativ. In cazul unor diferende de pareri, Presedintele decide singur, informand despre aceasta Consiliul Fondator.

Directorul Administrativ este angajat de Consiliul Fondator la recomandarea Presedintelui.

Consiliul Stiintific

Consiliul Stiintific propune recomandari privitoare la directiile de cercetare si la asigurarea performantei stiintifice IRST.

Consiliul Stiintific este compus din 10 cercetatori recunoscuti pe plan international ca avand contributii de marca.

Membrii Consiliului Stiintific vor fi angajati de Consiliul Fondator, pe o perioada de 6 ani, la recomandarea Presedintelui. Re-angajarile sunt posibile.

In Consiliul Stiintific se va gasi si un membru fara drept de vot, care prin experienta sa manageriala de exceptie poate aduce o contributie esentiala la telurile IRST. Acest membru va fi propus de Consiliul Fondator si angajat de catre Presedinte.

Personalul

Privitor la relatiile contractuale, va prevala Legea Muncii XXXX Nr.xxxx/xxxx. Privitor la timpul de lucru si odihna sunt aplicabile regulile speciale din Legea Universitara XXXX/xxxx.

Privitor la dreptul de proprietate intelectuala sunt aplicabile Capit. XX, par. xx din Legislatia Patentelor XXXX Nr. XXXX/xxxx, precum ca IRST ca angajator este proprietar al patentului, cf. Legii Patentelor Capit. XX, par. xx.

Programe Doctorale

IRST este autorizat sa conduca programe doctorale, de sine statator, sau in colaborare cu alte institutii nationale si internationale. Durata minima a studiilor doctorale este de 3 ani.

In deschiderea unui nou program doctoral, IRST este obligat sa respecte Legea Universitara XXXX/xxxx.

Inscrierea la doctorat are loc in urma unui concurs, anuntat public, propus de catre Consiliul Stiintific si aprobat de Presedinte.

Doctoranzii se vor afla in relatii contractuale (de angajati) ai IRST.

Presedintele confera titlul de doctor absolventilor dupa parcurgerea etapelor programului doctoral:

    -    concursul de admitere (3 probe la materii de specialitate)

    -    sustinerea propunerii de teza (dupa 1 an de la admitere)

    -    sustinerea tezei si indeplinirea cerintelor de specialitate

Doctoranzii vor avea un supervizor care face parte dintr-un Comitet de Supervizare compus din 3-4 membri pe specialitate si unul din afara specialitatii, care indruma doctorandul pe parcursul programului doctoral. Membri Comitetului de Supervizare vor fi din IRST, sau vor fi dintr-o lista de membri externi agreati de IRST. Agreerea unor membri externi se va face prin validarea in cadrul Consiliului Stiintific.

Sustinerea tezei va fi publica, avand si o sedinta cu usile inchise, intre candidat si Comitetul de Supervizare. La finalul acesteia Comitetul se va retrage pt. deliberari si vot. Votul prin majoritate simpla va desemna decernarea sau nu a titlului de doctor - sub incidenta indeplinirii restului cerintelor de specialitate.

Titlul de doctor nu va avea calificative, se va numi simplu: "Doctor in XXXX", rangul institutiei conferitoare fiind calificativ suficient. In plus, pe langa diploma acordata, se va inmana si foaia matricola cu notele.

Personalul de cercetare cu care au lucrat doctoranzii este obligat pe intreaga perioada de functionare in IRST sa emita (la cerere) recomandari in romana si/sau engleza pentru doctoranzii pe care i-au avut in subordine, sau cu care au colaborat. Aceste recomandari vor fi tipizate de catre Consiliul Stiintific, lasand la latitudinea recomandatorului un paragraf final de patru randuri max. Recomandarile se emit in doua exemplare, una trimisa direct de IRST, oficial, institutiei care o cere, si alta, oficiala, fost/actual-ului doctorand. Exceptie paragraful final al recomandarii, restul (tipizate de Consiliul Stiintific) trebuie sa raspunda in cazul contestatiilor in fata Cons. St. iar in caz de castig de cauza al contestatiei, IRST va emite o corectie oficiala trimisa celor doua entitati in speta. Contencioasele vor fi inscrise in arhiva publica a IRST detailand cauza, transcript-ul sesiunii Consiliului St. si rezolutia acestuia.

IRST este investit sa re-defineasca Programul Idei (actualmente in cadrul PNDCI-2):

Programe de Inovare

    -    Programul Idei este actualmente formulat dupa IDEAS-Programme din Framework Programme – 7 al EU

    -    modelarea sa de catre Comisia EU a fost dupa programele SBIR (Small Business Innovative Research) si STTR (Small Business Technology Transfer Research) ale SUA. Aceste programe au dezvoltat zona high-tech a SUA cu cca. 5000 miliarde $ de la infiintarea lor in 1982 pana in prezent.

    -    Programele SBIR/STTR se compun din trei faze:

    SBIR-1    Demonstrator: aceasta faza este la nivelul de 0.1 mil. € pentru aparatura si are ca obiectiv construirea unui demonstrator. Preluand din Programul Idei, se poate finanta si salarizare, la nivel de 50% Post-doc IRST, pe o perioada de sub 36 luni. Grantul se va decerna pe persoana fizica, proiectul fiind aprobat de IRST. Se urmareste impactizarea investitiei in aparatura demonstrabila, nu diluarea sa in regii si salarii. Scopul demostratorului este o aplicatie dezvoltabila industrial si aplicatia la o faza SBIR-2, care faciliteaza aceasta dezvoltare. Submisia de proiecte poate fi facuta oricand, Consiliul Stiintific IRST desemnand un Ofiter de Grant pt. proiectul respectiv, care supervizeaza finantarea si audit-ul si prezinta Raportul de Grant Consiliului Stiintific al IRST, impreuna cu ceilalti ofiteri de proiect. Se are in vedere finantarea a cca. 200 de proiecte SBIR-1 anual.

    SBIR-2    Dezvoltare Cadru Productie: aceasta faza are ca proiect de evaluare un demonstrator SBIR-1. Daca este aprobat grant-ul (cca. 1 mil. € pt. aparatura/marketing si o salarizare la nivel de 75% Asistent Cercetare IRST), atunci se asteapta ca rezultat infiintarea unei linii pilot de productie, studiu de marketing si un an de livrari produse catre primii clienti. Ca si la SBIR-1 grantul este decernat pe persoana fizica, are un Ofiter de Grant care supervizeaza finantarea si audit-ul si care prezinta Raportul de Grant Consiliului Stiintifica al IRST. Se are in vedere finantarea a cca. 10 proiecte SBIR-2 anual.

    SBIR-3    Venture Capital: aceasta faza are ca proiect de evaluare un IMM functional SBIR-2. Daca este aprobat grant-ul (cca. 4-10 mil. € pt. extindere business), IRST cauta Venture-Capital si garanteaza pentru IMM-ul in cauza. Grantul va fi supus cerintelor fondului de capital care investeste si va fi coordonat in masura de 2/3 de acesta, respectiv 1/3 de Ofiterul de Grant al IRST, care va prezenta propriul Raport de Grant atat Consiliului Stiintific al IRST, cat si Fondului de Capital.

Incadrare si Statut Legal

IRST si persoanele afiliate au dreptul de a folosi titlul de "Specialist - Romanian Institute of Technology".

Serviciile speciale nationale au dreptul de a restrange libera diseminare a unor rezultate in cazul in care:

    -    cercetarile au fost de la bun inceput cu material secret

    -    cercetarile au produs rezultate de interes strategic national

In astfel de situatii in arhiva publica a IRST se va consemna incadrarea in Legea privind Informatiile Clasificate a respectivului proiect.

IRST adera la legile de functionare ale institutelor de cercetare din Romania, privind toate relatiile contractuale, drepturile, etc.

Supervizare

IRST este supus legilor Statului Roman si controalelor legale ale acestuia.

Financiar si stiintific IRST este supus agentiilor fondatoare.

Conectarea europeana si internationala

Am exemplificat anterior succesul firmelor Romaero si Dacia prin conectarea la Alenia-Italia si Renault-Franta.

Acest gen de fiintare in stransa legatura cu partenerii europeni si internationali ni se pare esentiala.

Nu putem trai undeva in padure si crea ceva ce nu intereseaza pe nimeni, total deconectati de restul lumii si pe o directie (cel putin in prezent) disputabila. Volumul Romaniei este prea mic pt. astfel de experimente. Trebuie “sa lasam biserica in sat” (din germana: “lassen wir die Kirche im Dorf !” ... in sensul terminarii cu supra-evaluarile nerealiste).

In acest sens afilierea la EIT (European Institute of Technology) ni se pare obligatorie, fara a mai insista asupra spetei.

Mai mult, credem ca pe langa aceasta afiliere de ratiune diplomatica si impact international, o colaborare stransa cu:

    -    cercetarea europeana: unul sau doua institute cu care sa definim directii de cercetare si sa conlucram

    -    industria europeana: 2-3 firme de anvergura europene cu care sa avem contracte de cercetare sunt conexiunea reala, stransa, de care IRST are nevoie.

Experienta mai multora, inclusiv a autorilor, indica spre parerea ca fara aceasta semi-coordonare externa de inceput IRST va fi un proiect avorton (pacat de banii investiti).

Selectia personalului

In primul rand, dupa modelul ISTA este foarte utila cooptarea unui comitet international, format din personalitati de exceptie, cu legaturi internationale serioase, care sa fie coordonatorii onorifici ai IRST. In cazul ISTA acestia au fost:

    -    Profesorul Olaf Kuebler, fostul Presedinte al ETH Zurich, Elvetia

    -    Profesorul Haim Harari, fostul Presedinte al Weizmann Institute, Israel

    -    Profesorul Hubert Markl, fostul Presedinte al Max Planck Society, Germania.

In al doilea rand “accesul” in IRST trebuie sa fie “cu echipa” – genul de “one-man-shows” fiind preferat a fi strict interzis !

Echipa inseamna:

    -    personal cu calificarea corespunzatoare

    -    planul de acoperire cu personal a volumului de lucru

    -    tematica clara

    -    proiecte si contacte externe existente

IRST isi poate selectiona candidati valorosi, si-i:

    -    ingloba in colective existente, sau

    -    trece pe o lista (publica) de asteptare, in vederea formarii unei echipe (la mod similar cautarii de parteneri in FP-7), inclusiv ajutandu-i cu propriile-i contacte.

Fara colectiv de lucru totul este doar mimica, indiferent de valoarea candidatului.

IRST accepta oferte de constituire de colective de cercetare permanent. In cazul acceptarii ofertei, este angajata intreaga echipa.

Admiterea unui colectiv de cercetare se face in tei sedinte:

    I.    publica: de cca. 1 ora, in care echipa ofertanta prezinta unei sesiuni deschise publicului larg (in special personalului IRST) echipa, specializarile, proiectele si succesele membrilor, directiile de cercetare envisageate, schita generala de finantare. Dupa prezentare sunt acceptate intrebari 45 de minute catre toti membrii echipei.

    II.    tehnica: de cca. 2 ore, cu usile inchise, in care echipa ofertanta prezinta Presedintelui IRST, Consiliului Stiintific si Directorului Administrativ informatiile de mai sus in mod detailat.

    III.    de vot: aceasta sedinta are loc la 1 saptamana dupa cele anterioare. Reprezentantii IRST enumerati mai sus pot primi in acest interval scrisori de la publicul larg si votul organizat al membrilor IRST. Ambele forme de expresie sunt consultative. Reprezentantii se intrunesc apoi in sedinta de vot, in care sunt expuse informatiile primite de la publicul larg si membrii IRST. Presedinte IRST conduce sedinta de vot. Acesta dureaza 1-2 ore in care sunt dezbatute punctele de vedere ale reprezentantilor. La final are loc votul cu majoritate simpla. Presedintele nu are drept de vot, insa poate bloca votul pana se raspunde clar la anumite intrebari cheie (ca de exemplu: de unde finantarea necesara, anumite aparate aflate posibil sub embargo, etc).

Estimari costuri

Amplasament, cladiri

    Teren Snagov:    (200 x 330 mp) x 150 Euro/mp = 10 MEuro

    Cladiri:    (2 nivele x 100 x 200 mp) x 500 Euro/mp construit = 20 MEuro

    Utilitati:    (2 nivele x 100 x 200 mp) x 250 Euro/mp = 10 MEuro

    --------------------------------------------------------------------------------------------------------

    Total 1:    = 40 MEuro

Echipament

    Mijloace fixe:    7 lab. x 1MEuro = 7.00 MEuro

    Consumabile:    10 lab. x 0.1MEuro/an = 1.00 MEuro/an

Personal strain

    Profesori invitati:    5 x 12 luni x 5000 Euro net = 0.30 MEuro net

    Post-docs:    10 x 12 luni x 2500 Euro net = 0.30 MEuro net

    Doctoranzi:    15 x 12 luni x 1100 Euro net = 0.20 MEuro net

                                                                                    ---------------------

                                                                                    x 1.41 impozite

                                                                                    x 1.30 dari soc.

    --------------------------------------------------------------------------------------------------------

                                                                                    1.5 MEuro / an

Personal local

    Profesori:    25 x 12 luni x 3500 Euro net = 1.05 MEuro net

    Post-docs:    30 x 12 luni x 2000 Euro net = 0.72 MEuro net

    Doctoranzi:    45 x 12 luni x 1000 Euro net = 0.54 MEuro net

                                                                                    ---------------------

                                                                                    x 1.41 impozite

                                                                                    x 1.30 dari soc.

    --------------------------------------------------------------------------------------------------------

                                                                                    4.3 MEuro / an

Pt. primii 10 ani: 47 MEuro + 10 x 6.8 MEuro = 115 MEuro

Adaugand si co-contributii la infastructura in curs de dezvoltare la Snagov (tren, sosea) la nivel de 15 km sosea simpla, totalul final se inscrie la cca. 130 MEuro.

Impact imediat

Tari cu PIB-ul de 43800 $/capita (PPP, SUA), 33000 $/capita (PPP, Japonia), 31900 $/capita (PPP, Germania) isi permit asteptarea pe termen mai lung a rezultatelor din investitiile de cercetare. Pe de alta parte, la un PIB de 9800 $/capita (PPP, Romania), asteptarea pe termen lung a rezultatelor nu mai este tehnic posibila, ba chiar – avand in vedere promisiunile lipsite de acoperire din cercetarea ultimilor 15 ani, putin credibila. Este de aceea necesara definirea clara a situatiei contractuale:

    -    ce se numeste impact,

    -    care sunt livrabilele aferente acestuia,

    -    definirea nivelului de salarizare in mod ne-echivoc, cat si a duratei contractuale.

Realizarea IRST este un proiect de anvergura, la fundarea caruia trebuie sa participe (macar la nivel general) toate fortele politice in acord. Acest proiect este vital si are nevoie de stabilitate in exercitiul democratic. Impartirea politica a IRST este exclusa, orice activitate politica in cadrul IRST fiind sanctionata – motivul, evident, cum ne caracterizeaza nemtii: “romanii fac multa politica si putina treaba”.

Materialul de pornire a acestor observatii continea urmatoarea expunere de situatie:

Discutiile ce le-am purtat cu cinci tineri de excelenta din diaspora aflati intamplator in tara (din SUA, Franta, Germania) care ar dori sa se intoarca daca se va infiinta un IRST atesta ca acest proiect se va naste mort daca se inglobeaza din start obligatia “de transfer cognitiv, tehnologic si de inovare”. Nu va veni nimeni sa lucreze la un asemenea institut cu astfel de obligatii.

“Domnii tineri” care nu inteleg necesitatea IMPACTULUI IMEDIAT ce o reclama situatia din Romania, sa faca bine sa stea unde sunt !

Dupa parerea autorilor IRST este o initiativa pt. oameni cu “stomacul tare” (“hard nosed” cum spun americanii) care va plati ce-i drept bine, insa ... VA FI DE TRAS !

“Poetii de stiinta” si “creatorii de explicatii” (de ce nu functioneaza) nu au ce cauta !

Initiativa entrepreneuriala

Am mentionat imprumutul ideilor programelor SUA de off-spin-uri SBIR si STTR.

In Romania exista (ca si in China) cultul cercetarii teoretice in detrimentul celei experimentale. Cu toata stima pt. colegii teoreticieni, trebuie sa observam ca tarile cu potential de succes in stiinta, SUA-Japonia, EU, Rusia au programe experimentale in proportie de cca. 80-85% si doar restul teoretice.

In plus, tarile industrializate, deci de succes economic, au programe foarte puternice de diseminare orizontala spre IMM-uri a cercetarii marii industrii si a marilor programe guvernamentale. Desigur, cele mai high-tech rezultate nu ajung in IMM-uri, insa acelea reprezinta doar cca. 1%, restul de 99% sunt inefective daca nu sunt transpuse in produse comerciale.

Accentul major pe programe gen SBIR / STTR ni se pare crucial in:

    -    a extrage performanta economica

    -    a crea un corp de profesionisti, care – precum in SUA, migreaza spre industrie cand aceasta este in expansiune, respectiv revin in zona academica atunci cand industria este in contractie. Aceste cicluri flux-reflux au doua avantaje (specific americane si putin existente in EU):

          -    transportul ideilor universitare spre industrie / IMM-uri (debarasarea industriei de “clocit” concepte antice)

          -    transportul atitudinii no-nonsense din industrie in zona academica (debarasarea zonei academice de “povesti nemuritoare”).

Autorii

M. Dima

SUA (8 ani), doctorat 1997, Colorado State University - fizica energiilor inalte si experiment la Stanford Linear Accelerator Center, masterat 1993, Colorado State University - nano-straturi magnetice cuplaj anti-ferro - colaborare cu Navy Research Lab.’s, Washington-D.C., senior research associate 2000, Colorado Univ. Boulder - experiment la Stanford Linear Accelerator Center, post-doc 1997, testari/dezvoltare microprocesor SVX-3 de achizitie date - Fermi National Accelerator Laboratory.

Germania (5 ani), fellow expert senioral al Comisiei EU 2004, grant EU microelectronica detectori (24 luni), MEIF-CT-2003-500027, Univ. Wuppertal, Centrul European de Fizica Nucleara, Geneva, fellow Alexander von Humboldt 1999 si 2003, Univ. Wuppertal - microelectronica detectori si experiment la Centrul European de Fizica Nucleara, Geneva, fellow Deutscher Akademischer Austauschdienst 1990, fizica nucleara si experiment la Inst. Fizica Nucleara Köln.

Romania (4 ani) cercetator stiintific I, 2008, Inst. pt. Fizica si Inginerie Nucleara, Bucuresti - comunicatii criptate quantic in GRID computing), cercetator stiintific II, 1998, Inst. pt. Microtehnologie, Bucuresti - micro-senzori de gaze pe baza de SnO2

A. Dima

Romania (9 ani), doctorat 2004, micro-senzori de gaze pe baza de SnO2 - Inst. Microtehnologie, Bucuresti, bio-chipuri multifunctionale - Univ. Linköping, Suedia, cercetator stiintific, 1995, Inst. Microtehnologie, Bucuresti - micro-senzori de gaze pe baza de SnO2, inginer de proces, 1994, Inst. Poligrafic SERTI - eloxare Cr2O3, offset-uri de Al prin electrogravura.

Anglia (2 ani), fellow expert senioral al Comisiei EU, 2007, Univ. Liverpool - materiale laser in tehnologie sol-gel.

SUA (1˝ ani)(inginer de proces, 2000(MV Systems, Golden-Colorado - celule termo-fotovoltaice si senzori IR ultra-sensibili).

Germania (1 an) inginer de proces, 1999, Cryoelektra GmbH, Düsseldorf - antene radar supraconductoare cu YbaCuO in straturi subtiri.

Italia (1 an) fellow avansat al Comisiei EU 2006, Inst. Microelectronica Napoli - memorii flash organice si micro-baterii de litiu.

Suedia (˝ an), fellow al Comisiei EU 2004, Univ. Univ. Linköping - bio-chipuri multifunctionale).