Publicaţie electronică de atitudine şi iniţiativă civică şi profesională Despre GRAUR

5 martie 2008

Reformă sau reorganizare a universităţilor: socoteală simplă, alegere dificilă,

Prof.Univ.Dorin Isoc, dr.ing, E-mail personal: Dorin.Isoc@yahoo.com , Web profesional: http://users.utcluj.ro/~isoc. Blog: http://dorinisoc.blogspot.com

Reforma nu ar fi nouă, dar ar trebui să fie Reformă…

Lumea se schimbă prin război, adică prin foc şi sabie, prin voinţa sau înşelarea mulţimii, adică prin revoluţie sau prin înţelepciunea elitelor şi/sau a puterii, adică prin reformă.

Primul exemplu de reformă îl oferă anul de graţie 1517 când Martin Luther pune busola pe o nouă direcţie şi cu cele 95 de teze ale sale dă unei părţi a lumii catolice o nouă iden­titate.

Reforma în România…

In România, Reforma este fie orfană, fie copilul cretin al tuturor.

In ambele situaţii, lipsa de personalitate îşi spune cuvântul: copilul nu are nici un fel de orientare în spaţiu sau timp.

Alături de lipsa de personalitate, lipsa de obiect şi de finalitate sunt alte trăsături ale Re­for­mei învăţământului superior românesc.

Crize, reorganizări, Reforme…

 Istoria ne învaţă că învăţământul românesc nu a suferit practic nici un fel de reforme ci numai reorganizări. Că a fost reorganizarea mai mare a lui Spiru Haret, că a fost reor­ga­ni­zarea co­munistă mai „organizată” din 1948, rolul lor a fost una de coafare, de adaptare la nişte imperative poli­tice.

Adevăratele reforme nu au avut loc niciodată: nici când a apărut radiodifuziunea, nici când a apărut televiziunea, nici când a apărut calculatorul sau internetul.

Nimeni nu a sesizat că în toate aceste momente de salt tehnologic, discrepanţa dintre das­căl şi poziţia lui profesională şi student a devenit tot mai mare.

Oare ştim care ar fi trebui să fie obiectivele unei reforme? De ce Reformă? De ce reor­ga­nizare? De ce lozinci?

O schiţă de Tabel de bord al Reformei învăţământului superior

Nr.

 Motiv sau obiectiv

Reorganizare

Reformă

Lozincă populistă

1.

Pentru că şcoala este tot mai scumpă pentru stat şi pentru contribuabil.

 

 

2.

Pentru că studenţii sunt tot mai informaţi, dar nu au deprinderi.

 

Reformă

 

3.

Pentru că dascălii sunt tot mai slab pregătiţi din punct de vedere practic şi teh­nologic.

 

 

4.

Pentru că în şcoală se fac tot mai puţine lucruri care au legătură cu rea­li­ta­tea.

 

Reformă

 

5.

Pentru că nu există mecanisme de actualizare a pregătirii şi calificării dascălilor în faţa revoluţiei tehnologice şi nevoilor sociale

 

Reformă

 

6.

Pentru că în acest moment organizarea instituţiei universitară din România în ra­port cu comunitatea europeană este cu totul ana­cro­nică.

 

 

7.

Pentru că structura administrativă a instituţiei universitare se substituie unui orga­nism profesional al cadrelor didactice universitare.

 

 

8.

Pentru că banul public este prost gospodărit în universităţile româneşti.

 

 

9.

Pentru că şcolile au nevoie de o curricula nouă

 

 

10.

Pentru că şcolile au nevoie de mecanisme care să adapteze, în mod di­na­mic, curricula la cerinţele societăţii şi ale comunităţilor

 

Reformă

 

11.

Pentru că numărul de facultăţi este excesiv

 

 

12.

Pentru că se asociază facultatea, structură administrativă rigidă  cu spe­cia­litatea profesională a absolventului

 

 

13.

Pentru că pregătirea ciclului de licenţă este în mod abuziv şi neeconomic de patru ani şi jumătate în loc de trei ani

 

 

14.

Pentru că banul public este prăpădit într-o caricatură de activitate de cer­ce­tare inutilă şi ineficientă pentru societate

 

Reformă

 

15.

Pentru că partenerul privat nu participă activ la dirijarea banului pentru cer­cetare

 

 

16.

Pentru că plagiatul afectează activitatea dascălilor şi studenţilor

 

 

Lozincă!

17.

Pentru că schemele de personal administrativ sunt supraîncărcate şi ineficiente

 

 

18.

Pentru că managementul administrativ universitar se face de către dascăli aleşi şi nu de către profesionişti

 

 

19.

Pentru că managementul căminelor şi cantinelor este ineficient şi păgubos

 

 

20.

Pentru că se fac investiţii inutile şi necoordonate cu o evoluţie estimată a învă­ţă­mân­tului şi societăţii

 

 

21.

Pentru că nu există mecanisme de sincronizare şi ajustare a nevoilor reale cu e­for­turile posibile eficiente ale Universităţilor

 

Reformă

 

22.

Pentru că autonomia universitară determină încălcări ale legii şi abuzuri ale con­du­cerilor alese

 

 

23.

Pentru că managementul se completează prin alegeri democratice şi nu prin pro­ce­duri de competenţă

 

 

24.

Pentru că trebuie să aplicăm cu succes declaraţia de la Bologna

 

 

Lozincă!

25.

Pentru ca România să devină o putere a cercetării europene

 

 

 Lozincă!

26.

Pentru că nu există mecanisme de adaptare a specialităţilor de master cu nevoile sociale

 

Reformă

 

27.

Pentru că nu există mecanisme de construire eficientă şi adaptivă a structurilor de educaţie continuă la nivelul instituţiei universitare

 

Reformă

 

28.

Pentru că nu există organisme naţionale specializate care să anticipeze meca­nis­mele şi nevoile de adaptare ale universităţilor româneşti la condiţii noi

 

Reformă

 

29.

…………………………. ………………………… ……………………………… ……..

 

 

 

30

(tabelul se poate completa de orice cetăţean care doreşte schimbarea şi  Reforma)

 

 

 

Cine gândeşte? Cine face? Cine răspunde?

Tabelul de bord de mai sus ar fi trebuit să se găsească demult pe masa oricărui for cu funcţii de de­ci­zie şi directivare a învăţământului românesc.

Acest tabel ar fi trebuit cunoscut de orice ministru sau candidat de ministru, rector sau can­didat de rector pentru că el delimitează sau poate delimita în mod eficient şi fără ezi­tări zona executivului de zona deciziei de lungă durată.

Ce se confundă în România este anvergura. O reorganizare este întotdeauna de com­pe­­tenţa unui membru al conducerii unui executiv, Reforma însă nu!

Niciodată o Reformă nu poate fi realizată de către un ministru sau un Rector!

Ei au de condus ministerul sau Universitatea.

Relaţia lor cu reforma este una simplă dar definitorie: ei trebuie să-i înţeleagă nece­si­ta­tea şi să creeze cadrul ca Reforma să se poată naşte, să crească şi apoi să trăiască prin soluţiile sale.

 Să nu uităm însă că dacă Papa Leon al X-lea ca şi predecesorul său franciscan, Papa Iulius al II-lea nu ar fi vrut, Martin Luther nu ar fi putut să-şi expună tezele şi religia ca­to­li­că rămânea la fel de unitară şi la fel de încremenită în lipsa ei de viziune în modernitate ca la momentul anterior Reformei.

Epilog...

 Până în acest moment nici un ministru sau conducător de instituţie nu a făcut nimic pentru Reforma universităţilor sau a învăţământului superior.

Nimic, până la comisia prezidenţială, care este un modest dar dătător de speranţă eve­ni­ment.

Intre timp însă toţi miniştrii şi conducătorii de universităţi nu şi-au făcut datoria dar au avut grijă să altereze tot mai grav starea instituţiilor conduse de ei şi să toace într-o ve­se­­lie dementă banul public.

Iniţiativă

GRAUR Aşteaptă ca tabelul de mai sus să fie completat sau corectat de orice membru al societăţii care găseşte învăţământul superior ca o problemă a României actuale şi de viitor.

Cu acest tabel oricine care doreşte să facă ceva şi crede că poate să o facă va avea în faţă necesităţile iar cei care o fac sau care se laudă că o fac, vor avea un etalon de evaluare.

Un astfel de tablou de bord ar trebui să fie ataşat Reformei învăţământului pe de o parte şi apoi fiecărui nivel în parte.

Doritorii de colaborare sunt incitaţi să ne contacteze şi să ne comunice completările lor.

Alternativa Academică este prima publicaţie electronică românească dedicată Reformei şi manifestării atitudinii civice a lumii academice. Toate materialele publicate pot fi utilizate de orice suport media ca surse sigure şi avizate care descriu poziţia din interiorul acestui mediu. Opiniile prezentate în această publicaţie sunt personale, nu implică instituţiile unde autorii lor sunt angajaţi şi pot, numai eventual, să coincidă cu poziţiile oficiale ale acestora. Cu respectul cuvenit schimbului de idei şi adevărului, orice parte afectată de opiniile exprimate are dreptul la replică în aceleaşi condiţii ca cele exprimate de autorul acestora. Toate materialele publicate vor fi utilizate ca referinţe în toate situaţiile în care dorinţa de senzaţional sau alte raţiuni străine slujirii adevărului ar provoca deformări inadmisibile ale sensului iniţial dorit de fiecare autor în parte. Cititorii sau părţile care se consideră afectate pot să-şi exprime punctul de vedere utilizând adresa graur@graur.org. Pentru expedierea de materiale sau informaţii de interes se va utiliza aceeaşi adresă.