11 aprilie 2007

Grigore Moisil - un Mare Român

Anca Croitoru, Facultatea de Matematică, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi

Dacă ar fi rugat să menţioneze câteva nume marcante ale vieţii ştiin­ţi­fice din România, orice matematician sau informatician s-ar gândi cu si­gu­ran­ţă şi la Grigore Moisil.

Personalitate remarcabilă a ştiinţei şi culturii româneşti, nume greu în matematica romanească şi recunoscut pe plan internaţional, Grigore Moisil a fost întemeietor de şcoală în algebra logicii, teoria algebrică a mecanismelor automate, lingvistică matematică, fiind considerat părintele informaticii teo­re­tice româneşti. A contribuit la realizarea primelor calculatoare româneşti şi la formarea primelor generaţii de informaticieni. Incă din 1953 spunea că “. . .foarte curând, oamenii se vor împărţi în două categorii: oameni bătrâni şi oa­meni care ştiu să lucreze pe calculator. . .”.

Provine dintr-o familie de intelectuali: tatăl sau, Constantin Moisil, a fost profesor de istorie, arheolog şi numismat, membru al Academiei Române. Mama sa, Elena Moisil, a fost institutoare la Tulcea şi directoarea Scolii “Enă­chi­ţă Văcărescu” din Bucureşti. In 1924, Grigore Moisil devine student al Po­li­tehnicii şi apoi al Universităţii din Bucuresti, la Facultatea de Matematică, unde a fost îndrumat de Dimitrie Pompeiu – mentorul său, Gheorghe Tiţeica, Traian Lalescu, Anton Davidoglu. In 1930, studiază la Sorbona cu mari ma­te­ma­ticieni, apoi beneficiază de o bursă Rockefeller, la Roma. Din 1932, timp de 10 ani, va preda la Universitatea “Al. I. Cuza” din Iaşi.

A publicat lucrări de analiză matematică, algebră, geometrie, mecanică. Astfel, a generalizat derivata areolară a lui Pompeiu la spaţiile multidimen­sio­nale şi a studiat funcţiile monogene de o variabilă hiper-complexă, cu aplicaţii în mecanică. A introdus algebrele Lukasiewicz trivalente şi polivalente (nu­mite algebre Lukasiewicz – Moisil), pe care le-a utilizat în studiul circuitelor de comutaţie. A avut contribuţii importante în analiza automatelor finite şi în teoria algebrică a mecanismelor automate. A predat pentru prima oară în Ro­mânia un curs modern de algebră, în spirit Van der Waerden.

In plus, a fost preocupat de filosofia ştiinţei şi filologie. Era generos, inte­resat de modernizarea învăţământului şi progresul ştiinţei, dar şi vesel şi plin de umor – multe cuvinte celebre ale sale circulă şi azi. Un exemplu: în vede­rea obţinerii în 1935 a unui post de profesor la Facultatea de Matematică a Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi, reproşându-i-se faptul că este prea tâ­năr, Grigore Moisil a răspuns: “E un defect de care mă corectez în fiecare zi”.

“Se străduia să fie un bun profesor, pregătind cu multă atenţie fiecare curs. A fost un bun pedagog, apropiat şi iubit de studenţii săi. Spunea adevărul în faţă şi nu admitea compromisuri. Devenea ironic şi irascibil în fata prostiei o­me­neşti, ceea ce i-a atras antipatia multora. Era un bun orator, un exemplu de spontaneitate, rigoare şi erudiţie. Prelegerile sale, ţinute în săli pline, erau atrăgătoare nu numai pentru matematicieni. Avea un stil al său, original, în tot ceea ce făcea”, scrie Viorica Moisil în cartea domniei sale, “Un om ca ori­care altul”.

Anul acesta, la 10 ianuarie, Grigore Moisil ar fi împlinit 101 ani. La mulţi ani în eternitate!

Alternativa Academică este prima publicaţie electronică românească dedicată Reformei şi manifestării atitudinii civice a lumii academice. Toate materialele publicate pot fi utilizate de orice suport media ca surse sigure şi avizate care descriu poziţia din interiorul acestui mediu. Opiniile prezentate în această publicaţie sunt personale, nu implică instituţiile unde autorii lor sunt angajaţi şi pot, numai eventual, să coincidă cu poziţiile oficiale ale acestora. Cu respectul cuvenit schimbului de idei şi adevărului, orice parte afectată de opiniile exprimate are dreptul la replică în aceleaşi condiţii ca cele exprimate de autorul acestora. Toate materialele publicate vor fi utilizate ca referinţe în toate situaţiile în care dorinţa de senzaţional sau alte raţiuni străine slujirii adevărului ar provoca deformări inadmisibile ale sensului iniţial dorit de fiecare autor în parte. Cititorii sau părţile care se consideră afectate pot să-şi exprime punctul de vedere utilizând adresa graur@graur.org. Pentru expedierea de materiale sau informaţii de interes se va utiliza aceeaşi adresă.