13 aprilie 2010

Necalificaţii şi profitorii Reformei învăţământului aburesc din nou Europa…sau de ce a fost concediat profesorul Isoc?

Prof.Univ.Dorin Isoc, dr.ing,

Profesor universitar concediat de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca pentru că a dat note "cifre cu zecimale".
Repus în drepturile legitime de justiţia română după un an şi jumatate (7 iulie 2008 - 31 ianuarie 2010) de îndepărtare de la catedră.
E-mail personal: Dorin.Isoc@yahoo.com , Web profesional: http://users.utcluj.ro/~isoc. Blog: http://dorinisoc.blogspot.com

Motto:

Dacă aş fi fost sincer, dragi studenţi, v-aş fi spus că tot pentru voi am mai făcut o şmecherie academică şi i-am mai păcălit încă o dată pe cei de la Comunitatea Europeană….
(5 octombrie 2007. Mesajul Contrarectorului Universităţii Tehnice-Politehnice-Minitehnice cu ocazia începerii anului universitar 2007-2008) .

Ce spune politica şi bunul simţ?

Alinierea României la cerinţele Comunităţii Europene a încetat să fie un simplu deziderat. Alinierea a devenit o obligaţie asumată.

Pentru mulţi însă, alinierea este o simplă lozincă alături de multe lozinci purtate şi strigate de-a lungul timpului. Pentru aceştia contează numai lozinca.

Din păcate pentru ei, Europa civilizată nu este în primul rând o Europă a lozincilor.

Povestea de mai jos este un exemplu de cum o lozincă poate pune în evidenţă în mod indubitabil prostia, ignoranţa doctă, grandomania democrată, şmecheria ţăranului ajuns universitar şi „om de ştiinţă de remune mondial”.

Ce spune legea?

Legea nr. 288 din 24 iunie 2004 privind organizarea studiilor universitare spune la art.15:

"...(1) Aplicarea in toate universitatile a Sistemului european de credite de studio transferabile (ECTS) este obligatorie...."

Ce este ECTS şi din ce se compune el?

ECTS (European Credit Transfer System) este caracterizat de patru trăsături fundamentale

a) ECTS credits (creditele ECTS).
b) Student workload (volumul de lucru al studentului).
c) Learning outcomes and competences (rezultatele învăţării şi competenţe).
d) ECTS grading scale (scara de notare ECTS).

Din ghidul utilizatorului sistemului se detaliază numai punctul legat de scara de notare ECTS:

„…Grading is an essential and sensitive part of the learning process. It is strongly rooted in the diverse pedagogical and cultural traditions of the various educational systems in Europe. There is a need, however, to make national grading systems more transparent, to allow a smooth transfer of grades from one system to another, in order to serve mobile learners and graduates.”

şi încă unul din răspunsurile date de acelaşi ghid:

„The closer an institution can get to a one-to-one relationship between its own marks and the ECTS grading scale, the easier the grading process will become. In other cases decisions must be made according to the distribution pattern of local grades trying to avoid injustice to students.”

Spre a evita interpretările, autorul acestor rânduri nu face traducerea textului şi lasă fiecare cititor să remarce normalitatea unei proceduri în care dorinţa de a nu neîndreptăţi studentul şi de a îmbunătăţi transparenţa este mai mult decât evidentă.

Ce spune tehnica?

Tehnica spune foarte simplu că sistemul de credite transferabile (ECTS) este bazat pe clasificarea rezultatelor studenţilor care au promovat examenul potrivit valorii lor în clasele A, B, C, D, E. In raport de calitatea rezultatelor şi de numărul total al studenţilor promovaţi clasele definite sunt delimitate cantitativ ca A=10% din totalul studenţilor promovaţi, B=25% din totalul studenţilor promovaţi, C=30% din totalul studenţilor promovaţi, D= 25% din totalul studenţilor promovaţi, respectiv E=10% din totalul studenţilor promovaţi. Este evident pentru orice om de bună credinţă că încadrarea în clasele definite în proporţiile stabilite este o problemă de echitate şi corectitudine, cu respectarea muncii şi rezultatelor efective ale studenţilor.

Ce spune practica??

Cu referire la un examen real, se dă în continuare un exemplu în care un profesor, care a studiat cu atenţie sistemul ECTS a aplicat cunoştinţele sale la o examinare. Notele au fost acordate de titularul de disciplină pe baza însumării ponderate a activităţilor disciplinei respectiv lucrări practice, rapoarte de disciplină, proiect, temă de curs, examen median şi examen final. Tabelul de mai jos sintetizează rezultatele studenţilor potrivit mediei rezultate din notele parţiale, notele după rotunjirea acestora cu o zecimală, notele după rotunjirea la note întregi şi alăturat clasele potrivit metodologiei definite de ECTS.

Care sunt efectele minciunii şi lipsei de calificare?

Se constată cu uşurinţă că dacă notele sunt luate în considerare aşa cum au fost ele determinate prin mediere, cu reprezentare pe două zecimale, clasificarea studenţilor este fără echivoc.

Dacă rotunjirea se face la o zecimală, se constată că din cauza notei de 7.1 şi 6.5 nu este posibilă împărţirea corectă în clasele B-C, respectiv C-D. In acest fel studenţii cu numerele 18, respectiv 32 nu vor avea nici o explicaţie pentru ce sunt penalizaţi în clasele C în loc de B, respectiv D în loc de C.

Dacă însă rotunjirea se face la notă întreagă, atunci clasificarea devine iluzorie studenţii 6-10 sunt deplasaţi în clasa B în ciuda faptului că aparent au aceleaşi rezultate ca şi studenţii 3-5. Aberaţia devine maximă pentru studenţii cu nota 7 care pot fi, după bunul plac al profesorului şi fără explicaţie raţională, plasaţi oriunde între clasa A şi C.

Unde este corectitudinea, dreptatea şi echitatea socială? Unde este caracterul neutru al profesorului în raport cu procesul de evaluare şi clasificare? Palavre, minciuni, deşertăciuni…

Ce fac necalificaţii şi profitorii?

Cea mai simplă cale de a distruge şi acoperi goliciunea sufletească şi a minţii este să abuzezi. Conducerea Universităţii Tehnice, Senatul celor 70 de membrii aleşi, cum spunea un ţucălar de meserie „în unanimitate”, de prostimea universitară, votează cu entuziasm, de două ori ceea ce este împotriva firii, legii şi adevărului:

Cui le sunt necesare aceste regulamente?

Păi le sunt necesare profitorilor, care “pot ajuta” un student cu nota 7 din clasa D să ajungă în clasa B… Dacă trecerea de la note la calificative ECTS este opacă, atunci orice specialist în “cifre cu zecimale” poate spune că toţi studenţii lui au calificativul A pentru că toţi au nota 7! Si acest gest patriotic, care va aduce toţi absolvenţii şcolilor tehnice ajutătoare la calificativul A, deci ei vor fi cei mai buni studenţi din lume, va aduce şi bani buni în buzunarele profesorilor de suflet! Aşa a ajuns lozinca “noi aplicăm ECTS” o cale spre corupţie universitară….

Notă: Pentru că nu scrie nicăieri, dat fiind caracterul strict secret al activităţii instituţiei, autorul acestor rânduri ţine să precizeze că regulamentele de mai sus sunt ale Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca şi pot fi citite în mod integral pe site-ul http://www.utcluj.ro.

Dacă-i musai cu plăcere, că ignoranţa e putere…..

Si cum ministerul educaţiei cu etichetele multiple la schimbarea miniştrilor nu a fost niciodată altceva decât „cuibul de nebunii” pentru copiii şi veteranii tuturor partidelor, de la acest nivel a început propagarea ideilor „inovatoare” asupra reformei prin sistemul ECTS.

Fără nici un studiu, fără urmă de efort de înţelegere, pupîncuriştii din universităţii au preluat ideile geniilor ministeriale. Ce a ieşit?

a) Pe site-ul Universităţii “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia la adresa http://www.uab.ro/upload/176_Ghidul%20ECTS.pdf se găseşte echivalenţa genială de mai jos:

Ce uită sau nu ştie autorul acestui tabel minunat este că un profesor, oricât ar fi el de grozav nu va putea niciodată asigura la un examen cu premeditare ca 10% din studenţi să ia nota 10, 25% din studenţi să ia nota 9, etc. Cu alte cuvinte tabelul nu poate surprinde chiar esenţa notării ECTS adică formarea de grupe valorice în mod transparent şi nu forţarea ca notele din sistemul românesc să fie echivalente cu grupele valorice rezultate din considerente statistice.

b) Pe site-ul Universităţii din Bucureşti la adresa http://www.unibuc.ro/ro/regulament_privind_activitatea_profesional_a_studenilor se află Regulamentul activităţii profesionale votat de Senat în 2005 unde se prevede în mod explicit:

Asupra modului aberant în care această prevedere abuzează libertatea de a evalua a profesorului şi principiile notării ECTS s-a discutat. Lipsa de etică profesională şi calitatea de mimetism intelectual nul în raport cu măsura disperată a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca este evidentă, mai ales că în aceea perioada patronul spiritual care bântuia ministerul era chiar de la această universitate.

c) Pe site-ul Universităţii Politehnica din Bucureşti, la adresa http://www.pub.ro/upb/romana/stiri/REGULAMENT.pdf se află o mostră de diplomaţie dâmboviţeană combinată cu şmecherie măruntă şi superficialitate tradiţională. Intr-un demers de mare respiraţie, notarea este tratată cu seriozitate şi totul merge ca la carte până la conversia grilei de 100 de puncte în note întregi prin rotunjire:

d) Pe site-ul Universităţii Politehnica Timişoara la adresa http://www.upt.ro/pdf/licenta&master/Regulament_UPT_examinare_notare_stud.pdf se află o mostră de normativ unde excesul de reglementare caracterizează dorinţa de putere absolută şi excesivă a rectorului actual şi nu are nimic de-a face cu procedurarea normală unei instituţii de învăţământ superior moderne.

e) Pe site-ul Universităţii "A.I.Cuza" din Iaşi la adresa http://www.uaic.ro/uaic/bin/download/University/Documente/regulamentdidactilicenta.pdf se găseşte precizarea nostimă şi şugubeaţă ca sufletul moldav:

Mesajul este simplu: „să fiie brie! tare dar să nu fiie chiar aşa”!

Exemplul dat anterior confirmă că reglementarea este departe de orice realitate şi de orice intenţie de corectitudine sau dreptate. Despre aplicabilitate, nu este cazul !

In loc de concluzii…

Autorul acestui studiu comparativ a analizat cu mare atenţie reglementările multor universităţi din România. Concluziile sunt mai mult decât îngrijorătoare şi pot fi formulate în mod sintetic:

a) granzii lumii universitare din România, adică marile universităţi încearcă să impună un monopol de gândire şi acţiune prin intermediul Consiliului Rectorilor şi acest lucru este vizibil ca o formă de mimetism prin care „plagiatul” fără nici o justificare este principala formă de „unificare” a tot ceea ce este rău şi nefundamentat.

b) pentru acţiunile lor marile universităţi nu au la bază studii sau argumente ştiinţifice sau manageriale ci numai ambiţiile personale ale rectorilor şi apropiaţilor lor.

c) universităţile mai mici sunt mai flexibile şi adesea mai înţelepte dar sunt sugrumate de pseudo-renumele valoric al marilor universităţi. Normativele lor sunt mult mai raţionale şi mai dedicate lumii academice, cu respectul libertăţii de gândire şi mişcare a ideilor.

Consecinţă

Universităţile româneşti nu au sesizat toate aspectele sistemului european de credite transferabile şi implicaţiile lor asupra sistemului de învăţământ superior românesc, inclusiv impactul pozitiv pe care acesta îl poate aduce.

Cea mai importantă consecinţă este că lumea universitară românească nu a sesizat că statistica şi transparenţa nu pot coexista şi că statistica este doar fundamentarea notării ECTS pe când transparenţa individuală este o cerinţă obligatorie în orice societate civilizată.

Si ca să cităm din nou analfabetul titrat care a născocit sintagma „notarea cu cifre cu zecimale”, utilizarea de note exprimate prin numere cu zecimale „…blochează calculatoarele Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca…” şi deci şi ale celorlalte universităţi din România….. Oare? Ce contează când ne facem că facem…..

Răspunsul la întrebarea iniţială nu poate fi dat în ţara haiducilor…