|
|
|
| Publicaţie electronică de atitudine şi iniţiativă civică şi profesională | Despre GRAUR |
|
15 septembrie 2009
AL UNIVERSITĂŢII DIN PITEŞTI • membru al FEDERAŢIEI EDUCAŢIEI NAŢIONALE (FEN) •
Piteşti,
str. Târgul din Vale nr. 1, Corp S Universitate, et. I, sala SLUP
tel./fax.: 0248/210.232, tel.: 0728.903.124
e-mail: vali_chiran@yahoo.com, mircea_barbuceanu@yahoo.com
Nr.
280 din 9 septembrie 2009 Vă
transmitem pe această cale obiecţiunile membrilor noştri de
sindicat cu privire la câteva aspecte fundamentale considerate inacceptabile în
propunerea pentru noua Lege a Învăţământului, precum şi o
discuţie cu privire la problemele fundamentale din
învăţământul superior românesc - însoţite de câteva
propuneri de soluţionare, cu valoare de platformă de discuţie. Toate aspectele
se referă cu precădere la învăţământul superior în
cadrul căruia ne desfăşurăm activitatea. Sperăm ca
o cât mai mare parte din doleanţele noastre să se
regăsească în documentele finale ce se vor încheia; în caz contrar ne
exprimăm prin prezenta acordul pentru participarea activă la orice
tip de acţiune sindicală pentru susţinerea punctului nostru de
vedere. A. OBIECŢIUNI CU PRIVIRE LA
PROIECTUL LEGII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI 1. Avem de-a
face cu o lege extrem de stufoasă, care se ocupă de multe aspecte
care, nefiind fundamentale, nu ar fi necesar să se regăsească în
textul acesteia. În plus, la art. 3, suntem anunţaţi că, într-un
viitor neprecizat, MECI va emite normele de aplicare unitară; ori, din experienţa
postrevoluţionară, dat fiind ca la o pagină de lege corespunde,
în medie, trei pagini de norme de aplicare, rezulta că, în cazul în care
se va reuşi, vom avea de-a face cu un dispozitiv legal de circa 1000 de
pagini, ceea ce îl face practic inoperant. 2. Art. 4
După părerea noastră, în cazul în care constată nerespectarea prevederilor oricăror prevederi legale,
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării trebuie obligat, pe lângă prevederile
proiectului, cu suspenda întregii conduceri a Universităţii
respective şi cu înaintarea constatărilor justiţiei române.
Altfel, luând act de ilegalităţi şi decizând în
consecinţă, Ministerul se subrogă justiţiei, ceea ce
implică în oarecare amestec al puterilor statului. 3. Art. 6, lit.
g şi h
În condiţiile României de astăzi, majoritatea principiilor capitalismului şi democraţiei sunt simple utopii. Astfel, copierea principiului autonomiei universitare şi cel al libertăţii academice din cazul universităţilor
particulare ce funcţionează în state cu democraţii consolidate, considerăm că va adâncii dezastrul din învăţământul
universitar românesc. Pe baza acestui principiu şi a căderii majorităţii universităţilor româneşti în mâinile unor
afacerişti impostori în ale învăţământului, nu se realizează decât o recunoaştere legală a puterii depline a acestora
în aservirea şi transformarea învăţământului românesc superior într-o platformă de dezvoltare a unor reţele de crimă
economică organizată. 4. Art. 6, lit.
f + art. 14 În România
postrevoluţionară, răspunderea
publică este un nonsens, un simplu termen politicianist. Credem
că acesta trebuie înlocuit cu termeni concişi precum: răspundere
penală şi materială. Altfel, se va perpetua sistemul din
prezent, care se întâlneşte mai cu seamă în justiţia română:
fără răspundere reală, practic legile sunt maculatură
sau, mai precis, sperietori de ciori. 5. Art. 8 Nicăieri
nu se prevăd pedepsele pentru încălcarea acestor interdicţii
care, în esenţa lor, constituie fapte de o gravitate extraordinară.
De exemplu, în Universitatea din Piteşti, fapt interzis de două norme
legale, funcţionează unul dintre cele mai mari restaurante din
Piteşti (circa 1200 mp), în care, la 10 m de Rectorat, din anul 2005 se
expun şi se vând băuturi alcoolice, se organizează petreceri
etc. Cu toate sesizările noastre către conducerea Universităţii,
către Poliţie, Garda Financiară şi, mai ales, MECI, acest
aspect deosebit de grav continua nestingherit! Deci... MAI MULT, PROIECTUL DE LEGE A
ÎNVĂŢĂMÂNTULUI, NU DESCRIE NICI O CONTRAVENŢIE SAU VREO
FAPTĂ DE NATURĂ PENALĂ. OARE DOMENIUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
ESTE ATÂT DE LIPSIT DE IMPORTANŢĂ ÎNCÂT NICI O ABATERE NU ESTE ATÂT
DE GRAVĂ ÎNCÂT SĂ DETERMINE MĂSURI CONTRAVENŢIONALE SAU
FAPTE PENALE? OARE NE PUTEM BATE JOC LINIŞTIŢI DE VIITORUL NOSTRU
ŞI AL COPIILOR NOŞTRI FĂRĂ TEAMA DE A PLĂTI PENTRU
ACEASTA DECÂT, CEL MULT, CU DESFACEREA CONTRACTULUI DE MUNCĂ??? 6. TITLUL VI –
RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ ŞI MATERIALĂ În aceeaşi
ordine de idei, în titlul de mai sus nu se prevede explicit posibilitatea ca
rectorul unei Universităţi să greşească şi nici
să fie cercetat de nimeni! Oare avem de-a face cu o nouă putere a
acestora în condiţiile autonomiei şi libertăţii
universitare??? 7. Art. 73,
alin. (8) şi (10) Plecând de la
dispoziţiile doamnei Ministru E. Andronescu, se acordă
importanţă capitală unui organism exclusiv consultativ:
CONSILIUL NAŢIONAL AL RECTORILOR! În România de astăzi, cu
majoritatea rectorilor consideraţi ca stăpâni feudali, nu se
înţelege că aceştia sunt, în fapt şi în drept,
reprezentanţi ai conducerilor universităţilor şi nu
conducerea acestor instituţii!!! Cu consecinţele pe care le
cunoaştem! 8. Art. 79
alin. (7) Locurile „cu
taxă” nu sunt limitate în nici un fel, ceea ce va conduce, în
condiţiile sistemului de finanţare „per capita”, la afluxul cunoscut
al unor studenţi submediocrii sau chiar handicapaţi mental, dar
admişi şi conduşi spre obţinerea unor diplome de
licenţă, master şi chiar doctorat, pentru simplul motiv de a
spori bugetul de venituri proprii al instituţiei care, la rândul său,
alimentează salariile de până chiar la 50.000 de lei ai multor
impostori şi hoţi aflaţi în funcţii de conducere ale
învăţământului universitar românesc, de stat sau particular. Pe de altă
parte, în situaţia actuală, la o Universitate cu peste ľ
studenţi „cu taxă”, îi mai putem spune „de stat”? Mai ales în care,
deşi există câteva prevederi extrem de... „firave”, rectorii fac
absolut ce vor cu veniturile proprii, mai abitir ca în universităţile
particulare în care rectorii, pe drept cuvânt şi „pe faţă”, sunt
patroni! O altă
observaţie: pe ce criterii alocă MECI un număr de locuri
finanţate fiecărei universităţi de stat? Nu se
precizează, ceea ce inseamna că vor exista, ca şi până
acum, aceleaşi criterii subiective, numite politică, relaţii
etc. 9. Art. 79
alin. (8) A lăsa ca
numărul de locuri cu taxă să fie stabilit de senatele
universitare în condiţiile actuale, înseamna că acestea vor fi,
practic fără excepţie, „fără număr”! 10. Art. 79
alin. (15) Cum se poate
să avem de-a face cu „personalităţi” fără doctorat???
Oare acest articol nu este introdus tocmai la cererea anumitor astfel de...
„personalităţi” care vor şi ele o cisvârstă din banul
public alocat invăţământului superior? 11. Art. 100,
alin. (7) 40 studenti la
1 cadru didactic!!! Ce facem cu standardele de calitate, care va fi acoperirea
cu titulari in aceste coditii? In conditiile unei finantari pe student. Se pare
că interesează banii în detrimentul calităţii pregătirii!!! Ne reintoarcem
la principiul comunist criticat atât de vehement în vremea acestui sistem:
CANTITATE, NU CALITATE! Pentru ce? Pentru funcţionarea acestor Caritasuri,
numite Universităţi Româneşti, legiferate prin astfel de
prevederi... Exemplu de
calitate domnilor: la Universitatea americana Cornell University, raportul
studenţi/profesori este de... 1/3 (nu
este greşeală!)! 12. Art. 112 Nu par să
existe sancţiuni pentru cei vinovaţi. În plus, se prevede suspendarea
doar a rectorului unei Universităţi, în condiţiile în care,
după cum se ştie, în majoritatea cazurilor acesta beneficiază de
complicitatea bine plătită a întregului Senat. 13. CAP. III –
MANAGEMENTUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR În teorie,
principiile prin care se lasă la latitudinea universităţilor,
prin intermediul prevederilor din cartă, managementul, structura
Senatelor, curricula etc., sunt bune! În practică, în România REALĂ,
în condiţiile excrocheriilor generalizate, a lipsei de responsabilitate, a
ajungerii în poziţii cheie a multor impostori etc., astfel de principii
generează monstruozitatea numită învăţământ superior
... 14. Art. 171,
314 Avem de-a face
cu o altă utopie: „Rectorul poate invita la şedinţa biroului
senatului reprezentanţi ai sindicatelor şi ai asociaţiilor
studenţeşti.” În Universitatea din Piteşti, s-a votat
„democratic” excluderea reprezentanţilor sindicatului din toate organele
de conducere... Deci, propunem
obligaţia ca reprezentanţii sindicatelor şi ai studenţilor
să participe de drept la toate şedinţele organelor de conducere
ale universităţii, în directă legătură cu
apărarea intereselor specifice. 15. Art. 273 De ce incompatibilităţile
prevăzute sa se refere numai la personalul de conducere din
învăţământul preuniversitar şi nu şi din cel
universitar ( mai cu seama la functiile de rector si cele de prorector)? 16. Art. 318 După modul
de organizare a alegerilor şi confirmare a funcţiilor de conducere,
corelând cu sporurile acordate prin legea salarizarii unice care face ca un
conferenţiar universitar să ajugă, datorită funcţiei
de conducere, de la un coeficient de indexare 4,5 la unul de 7.5-8, se va încuraja
o conducere de tip feudal în care şefii vor ţine cu dinţii de
funcţie, de dragul banilor făcând orice compromis (vezi si anexele
II/1.3 si II/1.3 din legea salarizarii unice). 17. Art. 332 Pe ce criterii
se acordă sporuri de 30% la salariu din veniturile proprii? Oare după
criteriul ce funcţionează şi în prezent: „cum mă am cu şefu”?
La ce va duce asta???? Lesne de văzut, pentru că avem sute de mii de
procese pentru drepturi salariale în învăţământ... Apoi, de ce
trimite la legea 128 şi nu se limiteaza clar la MAXIM 1,5 SAU 2 numărul
de norme didactice pe care un cadru didactic le poate deţine în instituţiile
de învăţământ superior, şi asta în cazul în care nu are
contracte de cercetare? Oare chiar toată lumea se face că nu vede
imposibilitatea practică de a face atâtea activităţi şi, mai
ales de calitate???. De ce nu se limiteaza numărul de norme didactice
pentru cei cu funcţii de conducere, pe principiul „când să conduci şi
cănd să mai faci şi alte norme + cercetare”? 18. Art. 340,
alin (6) Se permite,
practic, continuarea sistemului actual în care profesori pensionari predau
după vârsta de pensionare, blocând accesul multor tineri şi cumulând
cu pensia un număr nelimitat de norme didactice la cumul sau plata cu
ora... Etc. Etc. Etc. In concluzie: ACEST PROIECT DE LEGE NU SCHIMBĂ MAI CU NIMIC TABU-URILE
CE AU CONDUS LA DEZASTRUL POSTREVOLUŢIONAR AL
ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR ROMÂNESC ŞI AU CONSTITUIT
PÂRGHIILE PRINCIPALE DE ASERVIRE A BANULUI PUBLIC ATÂT DE LA BUGETUL DE STAT,
CÂT ŞI CEL PROVENIT DIN „VENITURI PROPRII”... B. PROBLEME FUNDAMENTALE ALE
ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR ROMÂNESC, NEABORDATE SAU NEREZOLVATE DE PROIECTUL
LEGII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI 1. Modernizarea universităţilor din România necesită,
ca o primă condiţie, curăţarea
majorităţii conducerilor acestora de actualii rectori, prorectori,
decani, şefi de catedre, şefi de departamente, directori
incompetenţi şi aserviţi politic sau unor cercuri de interese.
Este vorba de grupuri extrem de... vechi şi unite, cu venituri lunare
licite sau ilicite de multe sute de milioane, chiar miliarde, al căror
interes explicabil prin aceasta este de menţinere cu orice sacrificii
(oameni, performanţă, viitor etc.) a actualului sistem de
învăţământ superior, incapabil de performanţă şi
evoluţie în vederea conectării la cel european şi
internaţional. Soluţia
pentru reformarea conducerilor universităţilor este promovarea unei
noi structuri de conducere şi a unui nou sistem de alegeri a persoanelor
din poziţiile acesteia. Structura de conducere a unei
universităţi trebuie să elimine actuala componenţă a
Senatelor, Birourilor de Senat şi Consiliilor de Administraţie,
componenţă ce conduce la încălcarea unui principiu fundamental:
în aceste organisme de conducere se întâlneşte „LEGISLATIVUL” cu „EXECUTIVUL”
(de exemplu, decanii, în calitate de membrii ai senatului, au atât
atribuţiuni legislative, cât şi de execuţie), ceea ce conduce la
principiul fundamental al „corupţiei ştiinţifice”: „îşi fac
legi EI PENTRU EI”. Sistemul de alegeri este un
sistem de tipul votului uninominal adoptat la nivel naţional; el trebuie să
asigure o conducere mobilă a universităţilor, mobilitate în
sensul performanţei şi nu al altor criterii. Propunerea
noastră în acest sens este materializată în ANEXA 1 a acestui
document. Evident, documentul cuprins în această anexă se va considera
ca un document de lucru, care va trebui analizat cu mare atenţie şi
aplicat iniţial prin pilotare. Odată verificate practic toate
implicaţiile unui sistem de alegeri de tipul celui propus de noi, va fi
necesar să se reia cât mai rapid alegerile din universităţi,
astfel încât mulţi dintre actualii rectori–feudali să poată fi
înlăturaţi în numele unui progres real al
învăţământului superior românesc. 2. Modernizarea universităţilor din România necesită,
ca o a două condiţie, eliminarea tendinţelor actualelor
conduceri de a-şi numi oameni
„credincioşi” în funcţiile-cheie din universitate. Se ajunge la
actuala aservire totală a instituţiilor de învăţământ
superior unor familii şi grupuri de interese politice şi pecuniare,
care, oricât ar fi de mare suma alocată învăţământului
superior, o va dirija spre orice altceva decât spre dotările necesare modernizării,
creşterii actului de educaţie şi cercetare. Baza propunerii
noastre în sensul rezolvării acestei probleme o considerăm a fi metodologia
de angajare cuprinsă în ANEXA 2, metodologie impusă printr-o
dură negociere în CCM la nivelul Universităţii din Piteşti
şi care dă „mare bătaie de cap” în prezent actualei conduceri a
Universităţii din Piteşti. 3. Modernizarea universităţilor din România necesită,
ca o a treia condiţie, o modificare curriculară drastică.
Această modificare nu poate fi permisă unor oameni fără
legătură cu actul de învăţământ sau altora
fără legătură cu actul economic. Cei care vor face acest
lucru vor trebui să fie persoane cu o responsabilitate uriaşă,
probată, dar şi cu experienţă didactică şi
economică fără umbră de îndoială. O condiţie
esenţială va fi neimplicarea politică a acestora. Propunerea
noastră este aceea de a se forma o comisie curriculară la nivel
naţional – numită poate sugestiv PĂRINŢII
VIITORULUI ROMÂNESC - comisie care să impună mai întâi o
strategie unitară construită în contextul noilor tendinţe
mondiale, care să nu urmărească viitorul imediat ci pe cel
corespunzător unui orizont de cel puţin 10 ani. Această comisie
va trebui selecţionată cu mare minuţiozitate, prin negocieri
reale, bazate pe criterii profesionale, şi nicidecum pe criterii politice,
meschine. Acestei comisii – sau a unei componente anume creată a acesteia
– trebuie să-i revină şi sarcina de a elabora manuale unice la
nivel naşional, manuale care să încheie experimentul nereuşit
şi contraperformant al manualelor alternative elaborate de „mari
specialişti” de care nu a auzit nimeni şi care nu cunosc de multe ori
nici fundamentele din disciplinele în care dau lecţii... În toate
afirmaţiile noastre trebuie să se înţeleagă un studiu
amănunţit al renumitului „miracol japonez”, pe de-o parte, iar pe de
alta o experienţă proprie deziluzionantă, în care curriculele
universitare se stabilesc la limita larg permisivă de metodologiile în
vigoare, astfel încât să acopere nu necesităţi obiective ale
celor ce se pregătesc în sistemul românesc de învăţământ
superior, ci pe cele ale unor „cadre didactice” apărute peste noapte din
oameni politici de o incompetenţă dovedIbilă şi
dovedită, care, prin activităţile lor în domeniul în care
mulţi ani au fost corijenţi, repetenţi sau au trecut „de
milă”, subminează viitorul acestei tări. Toţi suntem de
acord că în prezent pregătim ŞOMERI CU DIPLOME. 4. O reformă adevărată a sistemului de
învăţământ din România nu poate neglija
aspectul concurenţial. Acesta
este singurul capabil de progres şi în prezent este aproape nul. Elevii
şi studenţii au ca unic scop acel „5” ruşinos, şi nu acel
meritoriu „10”. În acest sens
propunerea noastră este aceea de modificare radicală a modului de
finanţare a învăţământului, mod care considerăm
că este principalul vinovat de lipsa de concurenţă. În ceea ce
priveşte procentele din PIB alocate, considerăm că cel pentru
educaţie este suficient în limita de 6%, dar cel de 1% corespunzător
cercetării este ridicol, în contextul în care, după cum suntem cu
toţii de acord, cercetarea este motorul unei economii, iar
investiţiile în cercetare şi tehnologie sunt cele cu cel mai redus
ciclu de amortizare şi cel mai mare ciclu de profit. Privitor la
sistemul de finanţare a învăţământului „per student sau
elev” („per proiect” este acelaşi lucru), nu înţelegem de ce se
persistă în greşeală: acesta s-a dovedit în câţiva ani până
acum că este UN MARE EŞEC, că nu conduce la rezultate bune
şi că este subiectiv prin conducerea la o relativ mare aservire
politică (dacă rectorii au „relaţii sus” obţin
finanţare superioară altora fără) însă, cu toate
acestea, este propus spre „reînnoire”. În condiţiile foarte permisive ale actualului
învăţământ superior cu taxă şi a lăcomiei
fără limite a conducătorilor din universităţile
româneşti, acest sistem de finanţare forţează cadrele
didactice, pentru a avea cât mai mulţi studenţi, să
micşoreze nivelul predării până la valori incredibile – de multe
ori suntem mulţumiţi că studenţii ştiu să
citească şi sunt cuminţi! – şi să treacă la
examene majoritatea studenţilor admişi. Actualii studenţi
ştiu asta şi vin la examene de multe ori neştiind nici
măcar titlul disciplinei, fiind siguri că până la urmă vor
promova. Expresia
binecunoscută este aceea că „universităţile din România au
devenit simple fabrici de diplome”! În această
atmosferă neconcurenţială copii buni nu se mai văd, iar cei
capabili şi talentaţi nu mai au motive să se „întrebuinţeze”...
Propunem
să adoptăm sistemul de finanţare pe care l-am cunoscut la câteva
din universităţile de mare succes din lume: -
o finanţare minimală „per
profesor” impus de strategia curriculară naţională: aceasta va
conduce la asigurarea independenţei venitului salarial minim al
profesorilor faţă de numărul de studenţi, ridicând „obligaţia
mutuală” din prezent în a promova mediocritatea; -
o finanţare suplimentară
substanţială per rezultat obţinut de celula student-profesori:
această componentă va crea o concurenţă acerbă atât
între studenţi (aceştia urmărind obţinerea unor burse de
merit considerabile, a unor contracte cu diverse firme puternice etc.), cât mai
ales între profesori care, exact ca în fotbal, vor căuta elevi şi
studenţi cât mai buni şi îi vor pregăti la niveluri superioare
cerute de piaţă, astfel încât succesul ulterior al acestora să
se transforme în venituri substanţiale ale lor înşişi. 5. O reformă adevărată a sistemului de
învăţământ din România nu poate
să neglijeze, de asemenea, resursa
umană. Este necesar să se atragă în
învăţământ cadre didactice tinere cât mai valoroase (şefi
de promoţii valoroase) şi nu ca în prezent, foşti corijenţi
şi repetenţi, dintre care mulţi ne-au fost elevi sau
studenţi şi îi cunoaştem bine... Acest lucru impune mai multe
măsuri: - creşterea substanţială a salariilor de bază a
profesorilor cu grade şi funcţii mici, dar pe criterii de
competenţă profesională şi, mai ales pedagogică extrem
de stricte; - modificarea criteriilor de angajare şi mai ales a celor de promovare
în învăţământ – atât profesional, cât şi ca funcţii de
conducere - astfel încât să atragem pedagogi şi manageri cu
vocaţie. Actualele criterii preponderent „de cercetare” constituie un
eşec care va marca multă vreme învăţământul românesc,
mai ales cel superior. Atraşi de salariile mari de aici, multe persoane
din cercetare – în condiţiile restrângerii cercetării la nivel
naţional - s-au orientat către învăţământul superior,
realizând cu uşurinţă criterii de angajare şi promovare pe posturi
de conferenţiar sau profesor, criterii făcute parcă special
pentru ei, dar neavând aproape deloc aptitudini pedagogice şi, fiind de
multe ori la vârste înaintate (mulţi peste vârsta de pensionare!), fără
posibilitatea psihică de „recalificare”. Aceştia constituie în
prezent baza unui dezastru „experimentat” în fosta Republică
Democrată Germană, unde s-a renunţat la sistem înainte de a fi
aplicat la noi... HAIDEŢI SĂ PROCEDĂM INVERS DECÂT ÎN PREZENT: SĂ OBLIGĂM CERCETĂTORII
SĂ ŢINĂ CURSURI (PRELEGERI, CONFERINŢE) ÎN
UNIVERSITĂŢI – ÎN CARE SĂ PREZINTE STUDENŢILOR ŞI
PROFESORILOR ULTIMELE NOUTĂŢI DIN DOMENIILE LOR ŞI SĂ PROPUNĂ
COLABORĂRI DE CERCETARE, ŞI NU SĂ-I OBLIGĂM PE PROFESORI
SĂ FACĂ CERCETARE ÎN LABORATOARELE LOR ATÂT DE PROST DOTATE
ÎNCĂT NU POT ASIGURA NICI MĂCAR DESFĂŞURAREA ADECVATĂ
A UNOR LUCRĂRI DE LICENŢĂ... ALTFEL NE AMĂGIM SINGURI
CĂ FACEM CERCETARE..., DAR ŞI CĂ FACEM ÎNVĂŢĂMÂNT
SUPERIOR... ŞI NE MIRĂM DE CE DIPLOMELE DIN ROMÂNIA NU VALOREAZĂ
NIMIC ÎN STATELE DEZVOLTATE! ACEST SISTEM SE APLICĂ CU ATÂT DE MULT SUCCES ÎN ŢARA POATE CU
CEL MAI RIDICAT NIVEL DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI CERCETARE: STATELE
UNITE ALE AMERICII. 6. În fine, o reformă adevărată a sistemului de
învăţământ din România nu se va putea
face decât implicând specialişti
adevăraţi în elaborarea legilor şi metodologiilor necesare,
oameni care la vremea lor au fost elevi şi studenţi eminenţi,
iar ulterior profesori şi manageri cu recunoaştere (recomandat
academicieni) şi nu tot felul de neaveniţi care au fost elevi şi
studenţi mediocri sau care nu cunosc nimic din sistemul pe care se
angajează chipurile să-l reformeze cu singurul scop nedeclarat de a
obţine beneficii materiale şi politice cât mai mari pentru ei şi
pentru o clică de acoliţi la fel de mediocrii şi
nepregătiţi, fără a-i interesa câtuţi de puţin
că nenorocesc o naţiune extrem de valoroasă pentru mulţi
ani... Dar pe
mulţi aceste lucruri nu-i interesează: mulţi nu sunt români...,
mulţi nu-i interesează de români... şi aproape toţi
îşi trimit copii la studii în alte ţări cu banii pe care i-au
excrocat de la români... ANEXA 1 PROPUNERE LEGISLATIVĂ privind modul de desfăşurare a alegerilor personalului din
structurile de conducere ale instituţiilor de învăţământ
superior din România Art. 1 (1) Structurile de conducere ale instituţiei
de învăţământ superior sunt: Senatul Universitar, Consiliul de
Administraţie al Universităţii, Consiliul Facultăţii,
Consiliul Departamentului şi Biroul Catedrei. Prin Carta Universitară
se pot înfiinţa şi alte organisme colegiale specializate, cu rol
consultativ, subordonate Senatului Universitar. După caz, într-o
universitate pot exista toate aceste structuri de conducere sau numai o parte,
dar nu poate lipsi Senatul Universitar. (2) Atribuţiile şi competenţele structurilor
şi ale funcţiilor de conducere din instituţiile de
învăţământ superior, precum şi relaţiile
intrainstituţionale dintre acestea, sunt stabilite prin Carta
Universitară a instituţiei, potrivit legilor în vigoare. (3)
Hotărârile Senatelor Universitare, ale Consiliilor Facultăţilor
şi ale departamentelor, se iau cu votul majorităţii membrilor
prezenţi, dacă numărul lor reprezintă cel puţin 2/3
din numărul total al membrilor. Membrii acestor structuri de conducere au
drept de vot deliberativ egal. Art. 2 (1)
Instituţia de
învăţământ superior este condusă de Senatul
Universitar, prezidat de Rectorul
Universităţii. (2)
Din Senatul Universitar fac parte de
drept: cadre didactice titulare cu merite deosebite şi incontestabile
(membri sau membri corespondenţi ai Academiei Române, Academiei Tehnice
din România etc.), Cancelarul, liderii şi viceliderii sindicatelor
reprezentative din instituţia de învăţământ superior – ori
un reprezentant al salariaţiilor, în cazul inexistenţei oricărei
forme de asociere a salariaţiilor - şi cei ai organizaţiilor
studenţeşti legal constituite la nivel de instituţie - ori un
reprezentant al studenţilor, în cazul inexistenţei oricărei forme
de asociere a studenţilor. În afara
membrilor de drept ai Senatului Universităţii, fiecare facultate din
structura instituţiei desemnează reprezentanţi în această
structură de conducere, cadre didactice, cercetatori şi
studenţi, potrivit prevederilor acestei legi şi Cartei Universitare.
Numărul de membrii desemnaţi va fi determinat pe baza principiului
reprezentativităţii egale: fiecare facultate, indiferent de
numărul său de cadre didactice sau de studenţi, va desemna în
Senatul Universităţii acelaşi număr de reprezentanţi;
dintre aceştia, o pătrime vor fi studenţi ai
facultăţii respective. (3) Din Senatul
Universitar nu pot face parte salariaţi ai universităţii cu funcţii de execuţie: Rectorul,
Prorectorul/Prorectorii, Director General Administrativ, Decanii Facultăţilor,
Şefi de Catedre, directorii de departamente direct subordonate institutiei
de învăţământ superior etc. (4) Şedinţele Senatului Universitar sunt publice:
la acestea poate participa orice altă persoană în afara membrilor
acestui organism, însă cu statut de observator. (5) Conducerea operativ-executivă - fără nici
o atribuţiune legislativă - a instituţiei de
învăţământ superior este asigurată de Biroul Senatului
Universitar, alcătuit din Rector, în calitate de preşedinte,
Prorector/Prorectori, Cancelar, Director General Administrativ, un reprezentant
al tuturor sindicatelor reprezentative din instituţie şi un
reprezentant al studenţilor sau al organizaţiilor
studenţeşti legal constituite la nivel de instituţie, membri al
Senatului Universitar. Art. 3 (1) Facultatea este condusă de Consiliul
Facultăţii, prezidat de Decan. (2) Din Consiliul Facultăţii fac parte de drept: Prodecanul, Secretarul
Ştiinţific al Consiliului Facultăţii, Şefii şi
Secretarii catedrelor componente, directorii de departamente direct subordonate
facultăţii, reprezentanţii la nivel de facultate ai sindicatelor
reprezentative - ori un reprezentant al salariaților
din facultate, în cazul inexistenţei oricărei forme de asociere a
salariaţilor din universitate - şi reprezentanţii la nivel de
facultate ai organizaţiilor studenţeşti legal constituite la
nivel de instituţie - ori un reprezentant al studenţilor din
facultate, în cazul inexistenţei oricărei forme de asociere a
studenţilor. În afara
membrilor de drept ai Consiliului Facultăţii fiecare catedră din
structura instituţiei desemnează reprezentanţi în această
structură de conducere, cadre didactice, cercetatori şi
studenţi, potrivit prevederilor acestei legi şi Cartei Universitare.
Numărul de membrii desemnaţi va fi determinat pe baza principiului
reprezentativităţii egale: fiecare catedră, indiferent de
numărul său de cadre didactice sau de studenţi, va desemna în
Consiliul Facultăţii acelaşi număr de reprezentanţi;
dintre aceştia, o pătrime vor fi studenţi ai catedrei
respective. (3) Şedinţele Consiliului Facultăţii
sunt publice: la acestea poate participa orice altă persoană în afara
membrilor acestui organism, însă cu statut de observator. (4) Conducerea operativă a Facultăţii este
asigurată de Biroul Facultăţii, alcătuit din Decan, în
calitate de preşedinte, Prodecan, un reprezentant la nivel de facultate al
tuturor sindicatelor reprezentative din instituţie şi un reprezentant
la nivel de facultate al studenţilor sau al organizaţiilor
studenţeşti legal constituite la nivel de instituţie, membri
al Consiliului Facultăţii. Art. 4 (1) Departamentul este condus de Consiliul
Departamentului, prezidat de Director. (2) Modul de constituire a Consiliului Departamentului se
stabileşte prin hotărâre a Senatului Universitar sau, după caz,
a Consiliului Facultăţii. (3) Aceleaşi prevederi se aplică şi
unităţilor de cercetare, proiectare sau microproducţie. Art. 5 (1) Catedra, ca unitate structurala
de bază a Facultăţii sau a Departamentului,
funcţionează cu cel puţin 15 posturi didactice. Conducerea catedrei
este asigurată de Biroul Catedrei, alcătuit din Şeful de
Catedră, Secretarul Catedrei şi din cel putin 2 membri aleşi
dintre cadrele didactice titulare din catedra respectivă
potrivit prevederilor acestei legi şi Cartei Universitare. (2) Conducerea operativă a
Catedrei revine Şefului de Catedră. Art. 6 (1) Structurile şi funcţiile de conducere din
instituţia de învăţământ superior sunt alese prin vot
direct, uninominal şi secret exprimat de către toţi
salariaţii cu studii superioare din structurile respective şi prin vot secret al unui număr
reprezentanţi ai studenţilor în proportie de 25% din cel al
numărului total de votanţi de la nivelul structurilor respective.
Desemnarea unei persoane într-o funcţie de conducere se face cu
majoritate simplă, în maxim două turui de scrutin electorale, pe o
perioada de 5 ani, conform prevederilor acestei legi şi Cartei
Universitare. Dacă în primul tur de scrutin nici unul dintre
candidaţi nu a obţinut majoritatea simplă a voturilor celor cu
drept de vot, atunci se organizează al doilea tur de scrutin la care vor
participa doar primii doi clasaţi în primul tur. (2) Cadrele didactice din aceste structuri şi
funcţii trebuie să fie titulare în instituţia de
învăţământ superior
respectivă. Orice discriminare privind alegerea în structurile şi
funcţiile de conducere ale instituţiilor de învăţământ
superior este interzisă. (3) Nu pot face parte din structuri şi funcţii ale
instituţiilor de învăţământ superior persoane care: - au
ocupat funcţii politice de orice natură în perioada comunistă, - au
colaborat cu securitatea, - au
făcut parte din structurile securităţii, - au
făcut poliţie politică - în
prezent colaborează cu structuri de informaţii din România, în mod
direct sau acoperit, - fac
parte din structuri de conducere ale unor partide politice. (4) Funcţiile de conducere de Rector, Prorector,
Director General Administrativ, Cancelar, Decan, Prodecan, de Secretar
Ştiintific al Consiliului Facultăţii, director de departament
sau de unitate de cercetare, proiectare, microproductie şi cea de Şef
de Catedră nu se cumulează. Deţinerea simultană a unor
astfel de funcţii de conducere într-una sau mai multe
universităţi este interzisă. (5) Functiile de conducere academice de Rector, Prorector,
Director General Administrativ, Cancelar, Decan, Prodecan, de Secretar
Ştiintific al Consiliului Facultăţii şi Şef de
Catedră pot fi ocupate numai de profesori universitari, conferențiari
universitari sau lectori/şefi lucrări titulari. Funcţiile de
conducere nu pot fi rezervate, ci numai
delegate, cu aprobarea Senatului Universitar. (6) Funcţiile de rector şi de decan nu pot fi ocupate de o
aceiaşi persoană mai mult de două mandate, de cate 5 ani
fiecare. (7) În cazul eliberării
unui loc în funcţiile de conducere, se procedează la alegeri
parţiale anticipate, conform prevederilor acestei legi şi Cartei Universitare. Aceeaşi prevedere se aplică
şi în situaţia descompletării cu mai mult de 1/3 a structurilor
de conducere. Perioadele de exercitare a funcțiilor de conducere, ca urmare a alegerilor parţiale nu sunt luate în
considerare în numărul maxim de mandate, acceptate potrivit legii. Art. 7 (1) Alegerile membrilor structurilor de conducere ale instituţiei de
învăţământ superior au ca primă etapă alegerea
Rectorului. Data alegerilor se stabileşte într-un interval de maxim 45 de
zile de la expirarea mandatului actualului Rector. (2) Cu cel puţin 30 de zile anterior datei alegerilor,
toţi candidaţii la funcţia de Rector sunt obligaţi să
îşi facă public Programul Managerial şi Echipa Managerială
proprie. Programul Managerial va cuprinde obiectivele la nivel de
instituţie asumate a se realiza în perioada mandatului, precum şi
algoritmul de atingere a acestora. Echipa Managerială proprie cuprinde
numele acelor persoane pe care, în caz de desemnare în funcţia de Rector,
acesta le va numi în funcţiile de Prorector /Prorectori, Cancelar,
Director General Administrativ şi directori de departamente direct subordonate
instituţiei de învăţământ superior şi cu care va
colabora direct în îndeplinirea Programului Managerial. (3) Confirmarea unei persoane în funcţia de Rector se
face în cel mult 15 zile de la alegeri prin Ordin al Ministrului
Învăţământului. Art. 8 (1) În fiecare ultimă săptămână a
sesiunilor de examene Rectorul va supune aprobării Senatului Universitar
un raport cu privire la stadiul de realizare a Programului Managerial propriu.
În cazul invalidării acestui raport se declanşează procedura de
suspendare a Rectorului. Aceeaşi procedură poate fi
declanşată şi în cazul constatării încălcării de
către Rector a legilor în vigoare, a Cartei Universitare sau
Regulamentului de Ordine Interioară, prin cumularea acordului a minim 1/3
din totalul persoanelor cu drept de vot din instituţia de
învăţământ superior, exclusiv studenţi, acord materializat
printr-o listă de semnături dedicată acestui fapt. (2) Procedura de suspendare a Rectorului cuprinde
următoarele etape: - a doua zi după declanşarea procedurii de suspendare a
Rectorului, atribuţiunile acestuia sunt preluate de Cancelar; - în 3 zile de la declanşarea procedurii, Cancelarul întocmeşte
un raport detaliat al tuturor motivelor ce au condus la situaţia de fapt
şi îl va înainta Ministerului Educaţiei şi Cercetării; - un reprezentant al ministerului va analiza timp de 2 zile situaţia
de fapt şi va decide prin încheierea unui proces verbal de constatare cu
privire la justeţea motivelor ce au condus la declanşarea procedurii
de suspendare; - în cazul infirmării motivelor de suspendare, actualul Rector va fi
repus în funcţie imediat. (3) În cazul confirmării motivelor de suspendare,
funcţia de Rector este declarată vacantă şi vor fi
organizate alegeri anticipate pentru intervalul de timp rămas până la
expirarea mandatului actualului Rector, conform art. 7. Pe perioada alegerilor,
interimatul funcţiei va fi asigurat în continuare de Cancelar. Art. 9 (1) Alegerile membrilor structurilor de conducere ale instituţiei de
învăţământ superior au ca a doua etapă alegerea
Decanilor facultăţilor din componenţa instituţiei. Data
alegerilor se stabileşte într-un interval de maxim 30 de zile de la
confirmarea Rectorului. (2) Cu cel puţin 20 de zile anterior datei alegerilor,
toţi candidaţii la funcţia de Decan sunt obligaţi să
îşi facă public Programul Managerial şi Echipa Managerială
proprie. Programul Managerial va cuprinde obiectivele la nivel de facultate –
aflate în acord cu Programul Managerial al Rectorului - asumate a se realiza în
perioada mandatului, precum şi algoritmul de atingere a acestora. Echipa
Managerială proprie cuprinde numele acelor persoane pe care, în caz de
desemnare în funcţia de Decan, acesta le va numi în funcţiile de
Prodecan, Secretar Ştiintific al Consiliului Facultăţii şi
directori de departamente direct subordonate facultăţii şi cu
care va colabora direct în îndeplinirea Programului Managerial. (3) Confirmarea unei persoane în funcţia de Decan se
face în cel mult 10 zile de la alegeri prin Ordin al Rectorului. Art. 10 (1) În fiecare penultimă săptămână a
sesiunilor de examene Decanul va supune aprobării Consiliului
Facultăţii un raport cu privire la stadiul de realizare a Programului
Managerial propriu. În cazul invalidării acestui raport se declanşează
procedura de suspendare a Decanului. Aceeaşi procedură poate fi
declanşată şi în cazul constatării încălcării de
către Decan a legilor în vigoare, a Cartei Universitare sau Regulamentului
de Ordine Interioară, prin cumularea acordului a minim 1/3 din totalul
persoanelor cu drept de vot din facultate, exclusiv studenţi, acord
materializat printr-o listă de semnături dedicată acestui fapt. (2) Procedura de suspendare a Decanului cuprinde
următoarele etape: - a doua zi după declanşarea procedurii de suspendare a
Decanului, atribuţiunile acestuia sunt preluate de Prodecan; - în 2 zile de la declanşarea procedurii, Prodecanul întocmeşte
un raport detaliat al tuturor motivelor ce au condus la situaţia de fapt
şi îl va înainta Rectorului; - Rectorul va analiza timp de 2 zile situaţia de fapt şi va
decide prin încheierea unui proces verbal de constatare cu privire la
justeţea motivelor ce au condus la declanşarea procedurii de
suspendare; - în cazul infirmării motivelor de suspendare, actualul Decan va fi
repus în funcţie imediat. (3) În cazul confirmării motivelor de suspendare,
funcţia de Decan este declarată vacantă şi vor fi
organizate alegeri anticipate pentru intervalul de timp rămas până la
expirarea mandatului actualului Decan, conform art. 7. Pe perioada alegerilor,
interimatul funcţiei va fi asigurat în continuare de Prodecan. Art. 11 (1) Alegerile membrilor structurilor de conducere ale instituţiei de
învăţământ superior au ca ultimă etapă alegerea
Şefilor de Catedre din componenţa facultăţilor. Data
alegerilor se stabileşte într-un interval de maxim 20 de zile de la
confirmarea Decanului. (2) Cu cel puţin 15 zile anterior datei alegerilor,
toţi candidaţii la funcţia de Şef de Catedră sunt
obligaţi să îşi facă public Programul Managerial şi
Echipa Managerială proprie. Programul Managerial va cuprinde obiectivele
la nivel de catedră – aflate în acord cu Programul Managerial al
Rectorului şi cel al Decanului facultăţii din care face parte
catedra - asumate a se realiza în perioada mandatului, precum şi
algoritmul de atingere a acestora. Echipa Managerială proprie cuprinde
numele celor 3 persoane pe care, în caz de desemnare în funcţia de
Şef de Catedră, acesta le va numi în funcţiile de Secretar al
Catedrei şi ca membri ai Biroului Catedrei şi cu care va colabora
direct în îndeplinirea Programului Managerial. (3) Confirmarea unei persoane în funcţia de Şef de
Catedră se face în cel mult 5 zile de la alegeri prin Ordin al Decanului
facultăţii din care face parte catedra. Art. 12 (1) În fiecare antepenultimă săptămână a
sesiunilor de examene Şeful de Catedră va supune aprobării
tuturor membrilor catedrei un raport cu privire la stadiul de realizare a Programului
Managerial propriu. În cazul invalidării acestui raport se declanşează
procedura de suspendare a Şefului de Catedră. Aceeaşi
procedură poate fi declanşată şi în cazul constatării
încălcării de către Şefului de Catedră a legilor în
vigoare, a Cartei Universitare sau Regulamentului de Ordine Interioară,
prin cumularea acordului a minim 1/3 din totalul persoanelor cu drept de vot
din catedră, exclusiv studenţi, acord materializat printr-o
listă de semnături dedicată acestui fapt. (2) Procedura de suspendare a Şefului de Catedră
cuprinde următoarele etape: - a doua zi după declanşarea procedurii de suspendare a
Şefului de Catedră, atribuţiunile acestuia sunt preluate de
Secretarul de Catedră; - în 2 zile de la declanşarea procedurii, Secretarul de Catedră întocmeşte un
raport detaliat al tuturor motivelor ce au condus la situaţia de fapt
şi îl va înainta Decanului; - Decanul va analiza timp de 2 zile situaţia de fapt şi va decide
prin încheierea unui proces verbal de constatare cu privire la justeţea motivelor
ce au condus la declanşarea procedurii de suspendare; - în cazul infirmării motivelor de suspendare, actualul Şef de
Catedră va fi repus în funcţie imediat. (3) În cazul confirmării motivelor de suspendare,
funcţia de Şef de Catedră este declarată vacantă
şi vor fi organizate alegeri anticipate pentru intervalul de timp
rămas până la expirarea mandatului actualului Şef de
Catedră, conform art. 7. Pe perioada alegerilor, interimatul funcţiei
va fi asigurat în continuare de Secretarul de Catedră. Art. 13 (1) Rectorul Universităţii poate fi degrevat
complet de norma didactică, la cerere adresată Ministrului
Învăţământului, prin ordin emis de acesta. (2) Rectorul, Prorectorul (Prorectorii) şi Decanii nu
pot avea mai mult de norma didactică de bază (nu pot avea normă
didactică de cumul sau ore de predare în regim de plata cu ora). ANEXA 2 Metodologie
proprie privind încadrarea şi promovarea personalului didactic auxiliar
şi a personalului nedidactic in Universitatea din Piteşti Capitolul 1: Identificarea
posturilor vacante şi a necesităţilor de personal didactic
auxiliar sau nedidactic Art. 1. Crearea unui post sau transformarea unui post
vacant existent în structura universităţii se realizează la
propunerea şefului compartimentului din care acesta va face parte. Pentru
valabilitate, şeful de compartiment întocmeşte Nota de fundamentare-necesitate-oportunitate pentru
înfiinţarea/transformarea unui post, conform Anexei 4.1 la prezenta
metodologie şi o înaintează spre aprobare Senatului Universităţii
din Piteşti. Art. 2. În
situaţia aprobării, Senatul Universităţii din Piteşti
adoptă nota de fundamentare pentru modificarea corespunzătoare a organigramei
compartimentului din care va face parte postul. Art. 3. (1) Posturile
devenite vacante in organigrama oricărui compartiment vor fi scoase la concurs
la propunerea sefului de compartiment cu aprobarea Biroului Senatului
Universităţii. (2) Solicitarea
aprobării trebuie să fie precedată de consultarea S.L.U.P., cu
luarea în considerare a punctului de vedere exprimat de acesta. Ulterior
acordului exprimat cu privire la scoaterea la concurs a postului respectiv,
Sindicatul numeşte un reprezentant al său în comisiile de concurs -
cu rol de observator - şi asigură publicitatea postului în mediile pe
care le consideră de interes. Capitolul 2: Desfăşurarea
concursului de ocupare a unui post vacant Art.. 4. Orice
post vacant din Universitatea din Piteşti se ocupă numai prin concurs
organizat cu respectarea prezentei Metodologii. Sub nici un motiv acestea nu se
pot ocupa prin numiri sau transfer intern. Art.. 5. (1) Organizarea
concursului de ocupare a unui post vacant revine în sarcina Comisiei de Concurs şi a Comisiei de Contestaţii. (2) Propunerile cu
privire la membrii acestor comisii se înaintează simultan Biroului Senatului de către Şeful Serviciului
O.P.P.S. În situaţia aprobării se adoptă decizia de numire a
acestora. (3) Comisia de concurs va fi
formată din 5 persoane, având următoarea componenţă: - preşedintele comisiei: şeful compartimentului care a propus
postul şi a cerut scoaterea la concurs al acestuia; - doi specialişti în cerinţele postului, cu o conduită
profesională şi morală de necontestat, dintre cei propuşi
de şeful compartimentului care a propus postul, odată cu înaintarea
propunerii de scoatere la concurs a acestuia; - un reprezentant al S.L.U.P. desemnat de conducerea acestuia în acordul cu
privire la scoaterea la concurs a postului respectiv, cu rol de observator; - secretarul comisiei: un salariat din Seviciul O.P.P.S., cu atribuţiuni
strict organizatorice, fără atribuţiuni active în aprecierea
candidaţiilor. (3) Comisia de contestaţii va fi
formată din 5 persoane, având următoarea componenţă: - preşedintele comisiei: şeful ierarhic al şefului
compartimentului care a propus postul şi a cerut scoaterea la concurs al
acestuia; - un specialist în cerinţele postului, cu o conduită
profesională şi morală de necontestat, altul decât cei doi din
Comisia de Concurs, desemnat de preşedintele Comisiei de Contestaţii; - consilierul juridic al universităţii; - acelaşi reprezentant al S.L.U.P. din Comisia de Concurs; - secretarul comisiei: acelaşi din Comisia de Concurs. (4) Din cele
două comisii nu pot face parte persoane aflate în relaţii de rudenie
până la gradul II cu candidaţii sau în relaţii conflictuale cu
aceştia. Art.. 6. Desfăşurarea
concursului are loc dupa 15 zile de la data publicării postului, cu
respectarea cerinţelor postului, tematicii şi bibliografiei de
concurs cuprinse în Nota de
fundamentare-necesitate-oportunitate pentru înfiinţarea/ transformarea
unui post aprobată de Senatului Universităţii din
Piteşti. Art.. 7. (1) Pentru
funcţiile de pază, de deservire şi de întreţinere a
curăţeniei concursul va consta doar din interviuri şi probe de
aptitudini şi/sau îndemânare. (2) La angajarea
(sau promovarea) în funcţiile de director general, director, director
adjunct, şef serviciu se vor avea în vedere obligatoriu următoarele
elemente de apreciere: - activitatea desfăşurată până la data concursului
(activitate de execuţie sau conducere, calificative obţinute,
sancţiuni etc.); - calităţile de organizator şi conducător al unor
lucrări sau activităţi; - calităţile de asigurare a unui climat favorabil de muncă
în colectivul în care urmează să-l conducă; - capacitatea de a lua decizii. (3) Grilele şi
testele necesare pentru formularea unor aprecieri obiective, corecte şi
concludente a unei persoane ce candidează la ocuparea unei funcţii
menţionată la alin. (2) vor fi stabilite în comisia de concurs cu
unanimitatea membrilor activi ai acesteia. Art.. 8.
Secretarul Comisiei de Concurs va anunţa postul vacant la AJOFM
Argeş. Art.. 9. In
preziua concursului Comisia de
Concurs se va reuni în plen, va analiza fiecare dosar de concurs în parte
şi va hotărî care dintre acestea nu îndeplinesc condiţiile
legale de participare sau cerinţele postului scos la concurs,
candidaţii respectivi fiind respinşi din această fază a
concursului. Comisia de Concurs va
întocmi un raport în care va prezenta lista dosarelor respinse şi
motivarea respingerii fiecăruia dintre acestea. Dosarele respinse,
împreună cu câte o copie a acestui raport, vor fi înapoiate
candidaţiilor, prin grija directă a Şefului Serviciului O.P.P.S.
Secretarul Comisiei de Concurs afişează lista candidaţilor eligibili
pentru susţinerea concursului. Art.. 10. Concursul
va începe la data, ora si locatia fixate şi se va desfăşura cu
respectarea următoarelor condiţii: 1. Proba scrisa consta in examinarea candidatiilor; fiecare va extrage un
bilet din cel putin 3 (trei) variante
diferite intocmite de comisie. 2. La susţinerea
interviului, probelor de îndemânare şi probelor orale (dacă
există) este obligatorie prezenţa tuturor membrilor comisiei. 3. Notarea probelor susţinute de candidaţi se face astfel: - membrii de specialitate notează subiectele teoretice şi probele
orale din specialitatea proprie (dacă există), cu note de la 1 la 10,
cu câte două zecimale; - fiecare membru activ al comisiei notează fiecare probă de
aptitudini (dacă există) cu note de la 1 la 10, cu câte două
zecimale. 4. Candidaţii care obţin cel puţin o notă sub 7 vor fi
declaraţi respinşi şi vor ieşi din concurs; acestora nu li
se va mai calcula nota totală finală. 5. Candidaţiilor care au obţinut cel puţin nota 7 la toate
probele de concurs li se va calcula nota totală finală ca medie
aritmetică a tuturor notelor obţinute. 6. Este declarat câştigător al concursului şi ocupant al
postului vacant scos la concurs candidatul care a obţinut cea mai mare
notă totală finală. 7. În cazul în care doi sau mai mulţi candidaţi obţin
aceeaşi notă totală finală cea mai mare, criteriul de
departajare a acestora va fi proba interviului. Art.. 11. Dosarele
cuprinzând lucrările şi notele obţinute de candidaţi la
concurs, împreună cu toate actele acestora vor fi depuse la
preşedintele Comisiei de Concurs. Verificarea dosarelor se va face în cel
mult de 48 de ore de la primirea acestora. Rezultatul verificării se
comunică secretarului Comisiei de Concurs, care va afişa lista
candidaţilor admişi la concurs. Art.. 12. La
finalul concursului, membrii Comisiei vor întocmi procesul verbal al
concursului. Capitolul 3: Contestaţii Art.. 13. În
termen de 48 de ore de la afişarea rezultatului concursului,
candidaţii la ocuparea postului scos la concurs pot face eventualele
contestaţii pe care le depun la secretarul Comisiei de Contestaţii. Art.. 14. Comisia
de Contestaţii se întruneşte în termen de 4 (patru) zile de la data
desfăşurării concursului în cazul existenţei unui raport
separat al reprezentantului S.L.U.P. sau a unor contestaţii. Termenul
maxim de analiză al acestora şi de răspuns este de 5 (cinci)
zile de la data primei întruniri. Art.. 15. În
cadrul întrunirilor, Comisia de Contestaţii va analiza în amănunt
eventualul raport al reprezentantului S.L.U.P. şi/sau contestaţiile
depuse, hotărând cu privire la: - obiectivitatea acestora şi aspectele de încălcare a
prevederilor legale sau ale prezentei metodologii, - măsurile ce se impun pentru eventuala repunere în legalitate a
tuturor aspectelor legate de ocuparea postului scos la concurs, - persoanele ce se fac vinovate de încălcarea prevederilor legale sau
ale prezentei metodologii şi gradul de intenţie a acţiunilor
corespunzătoare acestor încălcări. În ultima şedinţă Comisia de Contestaţii va emite o
hotărâre cu caracter definitiv în care va cuprinde răspunsurile la
eventualul raport al reprezentantului S.L.U.P. şi/sau contestaţii
depuse, concluzionând cu eventualele măsuri ce trebuiesc luate pentru
respectarea prezentei metodologii (reexaminarea lucrărilor
candidaţiilor, refacerea concursului etc.). Reprezentantul S.L.U.P.,
dacă este de acord cu prevederile din acest raport final, va consemna
acest fapt în hotărârea finală şi o va semna; în caz contrar va
întocmi un nou raport separat în care va descrie în amănunt neregulile constatate,
acest raport constituind parte integrantă a hotărarii finale a Comisiei
de Contestaţii. Hotărârea finală va fi înaintată
Preşedintelui Biroului Senatului Universităţii şi
transmisă celor ce au contestat concursul prin grija secretarului Comisiei
de Contestaţii. Hotărârea finală a Comisiei de Contestaţii
va fi păstrată la dosarul de concurs. Art.. 16. Dacă
şi în urma aplicarii hotărârii Comisiei de Contestaţii vor
exista nemulţumiri, căile de acţiune ale celor în cauză vor
fi următoarele: - pentru S.L.U.P. - acţiuni specifice (sesizarea Comisiei de
Disciplină, acţiune în justiţie etc.); - pentru candidaţi - acţiuni corespunzătoare în
justiţie. Capitolul 4: Ocuparea postului Art. 17.
Secretarul Comisiei de Concurs anunţă candidatul declarat
câştigător în urma susţinerii concursului pentru ocuparea
postului vacant. Art.. 18. Candidatului
căruia i s-a aprobat angajarea în urma câştigării concursului
pentru ocuparea postului este obligat să se prezinte la post în termen de
maximum 15 (cincisprezece) / 30 (treizeci) zile calendaristice, după
caz, de la data luării la
cunoştinţă. În cazul neprezentării la post în interiorul
acestui termen, postul este declarat vacant, urmând să se comunice
următoarei persoane declarată reuşită prin concurs
posibilitatea de a se angaja pe postul respectiv – dacă aceasta
există – sau să se organizeze un nou concurs. Capitolul 5: Dispoziţii finale Art.. 19. Neîndeplinirea
oricăreia dintre prevederile prezentei metodologii atrage după sine
nulitatea absolută a actului de stabilire şi ocupare a unui post scos
la concurs şi a tuturor consecinţelor ulterioare ale acestuia, precum
şi cercetarea celui ce se face vinovat de acest lucru în Comisia de
Disciplină sub aspectul încălcării prevederilor Contractului
Colectiv de Muncă aplicabil, urmărindu-se sancţionarea acestuia
şi recuperarea eventualelor prejudicii materiale şi de imagine aduse
Universităţii din Piteşti şi/sau salariaţiilor acestei
instituţii. SINDICATUL LIBER DIN
UNIVERSITATEA PITEŞTI (SLUP), Lider SLUP, Valeriana
Chiran Vicelider SLUP, lect.
univ. dr. Mircea Bărbuceanu Vicelider SLUP, conf.
univ. dr. Camelia Maria Manea Reprezentant SLUP
lect. univ. dr. Lavinia Tătaru ec. Sergilia Manole
| ||
