Publicaţie electronică de atitudine şi iniţiativă civică şi profesională Despre GRAUR

Campania pentru integritate academică. Campania antiPlagiat

15 septembrie 2009

Text Box: Luptă să te apere!
SINDICATUL LIBER

AL UNIVERSITĂŢII DIN PITEŞTI

membru al FEDERAŢIEI EDUCAŢIEI NAŢIONALE (FEN)

 

                            Piteşti, str. Târgul din Vale nr. 1, Corp S Universitate, et. I, sala SLUP

                                    tel./fax.: 0248/210.232, tel.: 0728.903.124

                                    e-mail: vali_chiran@yahoo.com, mircea_barbuceanu@yahoo.com

 

Nr. 280 din 9 septembrie 2009

 

Vă transmitem pe această cale obiecţiunile membrilor noştri de sindicat cu privire la câteva aspecte fundamentale considerate inacceptabile în propunerea pentru noua Lege a Învăţă­mân­tului, precum şi o discuţie cu privire la problemele fundamentale din învăţământul superior românesc - însoţite de câteva propuneri de soluţionare, cu valoare de platformă de discuţie.

Toate aspectele se referă cu precădere la învăţământul superior în cadrul căruia ne desfăşurăm activitatea.

Sperăm ca o cât mai mare parte din doleanţele noastre să se regăsească în documentele finale ce se vor încheia; în caz contrar ne exprimăm prin prezenta acordul pentru participarea activă la orice tip de acţiune sindicală pentru susţinerea punctului nostru de vedere.

 

A. OBIECŢIUNI CU PRIVIRE LA PROIECTUL LEGII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

 

1. Avem de-a face cu o lege extrem de stufoasă, care se ocupă de multe aspecte care, nefiind fundamentale, nu ar fi necesar să se regăsească în textul acesteia. În plus, la art. 3, suntem anunţaţi că, într-un viitor neprecizat, MECI va emite normele de aplicare unitară; ori, din experienţa postrevoluţionară, dat fiind ca la o pagină de lege corespunde, în medie, trei pagini de norme de aplicare, rezulta că, în cazul în care se va reuşi, vom avea de-a face cu un dispozitiv legal de circa 1000 de pagini, ceea ce îl face practic inoperant.

 

2. Art. 4

După părerea noastră, în cazul în care constată nerespectarea prevederilor oricăror prevederi legale, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării trebuie obligat, pe lângă prevederile proiectului, cu suspenda întregii conduceri a Universităţii respective şi cu înaintarea constatărilor justiţiei române. Altfel, luând act de ilegalităţi şi decizând în consecinţă, Ministerul se subrogă justiţiei, ceea ce implică în oarecare amestec al puterilor statului.

 

3. Art. 6, lit. g şi h

În condiţiile României de astăzi, majoritatea principiilor capitalismului şi democraţiei sunt simple utopii. Astfel, copierea principiului autonomiei universitare şi cel al libertăţii academice din cazul universităţilor particulare ce funcţionează în state cu democraţii consolidate, considerăm că va adâncii dezastrul din învăţământul universitar românesc. Pe baza acestui principiu şi a căderii majorităţii universităţilor româneşti în mâinile unor afacerişti impostori în ale învăţământului, nu se realizează decât o recunoaştere legală a puterii depline a acestora în aservirea şi transformarea învăţământului românesc superior într-o platformă de dezvoltare a unor reţele de crimă economică organizată.

 

4. Art. 6, lit. f + art. 14

În România postrevoluţionară, răspunderea publică este un nonsens, un simplu termen politicianist. Credem că acesta trebuie înlocuit cu termeni concişi precum: răspundere penală şi materială. Altfel, se va perpetua sistemul din prezent, care se întâlneşte mai cu seamă în justiţia română: fără răspundere reală, practic legile sunt maculatură sau, mai precis, sperietori de ciori.

 

5. Art. 8

Nicăieri nu se prevăd pedepsele pentru încălcarea acestor interdicţii care, în esenţa lor, constituie fapte de o gravitate extraordinară. De exemplu, în Universitatea din Piteşti, fapt interzis de două norme legale, funcţionează unul dintre cele mai mari restaurante din Piteşti (circa 1200 mp), în care, la 10 m de Rectorat, din anul 2005 se expun şi se vând băuturi alcoolice, se organizează petreceri etc. Cu toate sesizările noastre către conducerea Universităţii, către Poliţie, Garda Financiară şi, mai ales, MECI, acest aspect deosebit de grav continua nestingherit! Deci...

MAI MULT, PROIECTUL DE LEGE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI, NU DESCRIE NICI O CONTRAVENŢIE SAU VREO FAPTĂ DE NATURĂ PENALĂ. OARE DOMENIUL ÎNVĂ­ŢĂ­MÂNTULUI ESTE ATÂT DE LIPSIT DE IMPORTANŢĂ ÎNCÂT NICI O ABATERE NU ESTE ATÂT DE GRAVĂ ÎNCÂT SĂ DETERMINE MĂSURI CONTRAVENŢIONALE SAU FAPTE PENALE? OARE NE PUTEM BATE JOC LINIŞTIŢI DE VIITORUL NOSTRU ŞI AL COPIILOR NOŞTRI FĂRĂ TEAMA DE A PLĂTI PENTRU ACEASTA DECÂT, CEL MULT, CU DES­FACEREA CONTRACTULUI DE MUNCĂ???

 

6. TITLUL VI – RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ ŞI MATERIALĂ

În aceeaşi ordine de idei, în titlul de mai sus nu se prevede explicit posibilitatea ca rectorul unei Universităţi să greşească şi nici să fie cercetat de nimeni! Oare avem de-a face cu o nouă putere a acestora în condiţiile autonomiei şi libertăţii universitare???

 

7. Art. 73, alin. (8) şi (10)

Plecând de la dispoziţiile doamnei Ministru E. Andronescu, se acordă importanţă capitală unui organism exclusiv consultativ: CONSILIUL NAŢIONAL AL RECTORILOR! În România de astăzi, cu majoritatea rectorilor consideraţi ca stăpâni feudali, nu se înţelege că aceştia sunt, în fapt şi în drept, reprezentanţi ai conducerilor universităţilor şi nu conducerea acestor instituţii!!! Cu consecinţele pe care le cunoaştem!

 

8. Art. 79 alin. (7)

Locurile „cu taxă” nu sunt limitate în nici un fel, ceea ce va conduce, în condiţiile sistemului de finanţare „per capita”, la afluxul cunoscut al unor studenţi submediocrii sau chiar handicapaţi mental, dar admişi şi conduşi spre obţinerea unor diplome de licenţă, master şi chiar doctorat, pentru simplul motiv de a spori bugetul de venituri proprii al instituţiei care, la rândul său, alimentează salariile de până chiar la 50.000 de lei ai multor impostori şi hoţi aflaţi în funcţii de conducere ale învăţământului universitar românesc, de stat sau particular.

Pe de altă parte, în situaţia actuală, la o Universitate cu peste ľ studenţi „cu taxă”, îi mai putem spune „de stat”? Mai ales în care, deşi există câteva prevederi extrem de... „firave”, rectorii fac absolut ce vor cu veniturile proprii, mai abitir ca în universităţile particulare în care rectorii, pe drept cuvânt şi „pe faţă”, sunt patroni!

O altă observaţie: pe ce criterii alocă MECI un număr de locuri finanţate fiecărei universităţi de stat? Nu se precizează, ceea ce inseamna că vor exista, ca şi până acum, aceleaşi criterii subiective, numite politică, relaţii etc.

 

9. Art. 79 alin. (8)

A lăsa ca numărul de locuri cu taxă să fie stabilit de senatele universitare în condiţiile actuale, înseamna că acestea vor fi, practic fără excepţie, „fără număr”!

 

10. Art. 79 alin. (15)

Cum se poate să avem de-a face cu „personalităţi” fără doctorat??? Oare acest articol nu este introdus tocmai la cererea anumitor astfel de... „personalităţi” care vor şi ele o cisvârstă din banul public alocat invăţământului superior?

 

11. Art. 100, alin. (7)

40 studenti la 1 cadru didactic!!! Ce facem cu standardele de calitate, care va fi acoperirea cu titulari in aceste coditii? In conditiile unei finantari pe student. Se pare că interesează banii în detrimentul calităţii pregătirii!!!

Ne reintoarcem la principiul comunist criticat atât de vehement în vremea acestui sistem: CANTITATE, NU CALITATE! Pentru ce? Pentru funcţionarea acestor Caritasuri, numite Universităţi Româneşti, legiferate prin astfel de prevederi...

Exemplu de calitate domnilor: la Universitatea americana Cornell University, raportul studenţi/profesori este de... 1/3 (nu este greşeală!)!

 

12. Art. 112

Nu par să existe sancţiuni pentru cei vinovaţi. În plus, se prevede suspendarea doar a rectorului unei Universităţi, în condiţiile în care, după cum se ştie, în majoritatea cazurilor acesta beneficiază de complicitatea bine plătită a întregului Senat.

 

13. CAP. III – MANAGEMENTUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR

În teorie, principiile prin care se lasă la latitudinea universităţilor, prin intermediul prevederilor din cartă, managementul, structura Senatelor, curricula etc., sunt bune! În practică, în România REALĂ, în condiţiile excrocheriilor generalizate, a lipsei de responsabilitate, a ajungerii în poziţii cheie a multor impostori etc., astfel de principii generează monstruozitatea numită învăţământ superior ...

 

14. Art. 171, 314

Avem de-a face cu o altă utopie: „Rectorul poate invita la şedinţa biroului senatului reprezentanţi ai sindicatelor şi ai asociaţiilor studenţeşti.” În Universitatea din Piteşti, s-a votat „democratic” excluderea reprezentanţilor sindicatului din toate organele de conducere...

Deci, propunem obligaţia ca reprezentanţii sindicatelor şi ai studenţilor să participe de drept la toate şedinţele organelor de conducere ale universităţii, în directă legătură cu apărarea intereselor specifice.

 

15. Art. 273

De ce incompatibilităţile prevăzute sa se refere numai la personalul de conducere din învăţământul preuniversitar şi nu şi din cel universitar ( mai cu seama la functiile de rector si cele de prorector)?

 

16. Art. 318

După modul de organizare a alegerilor şi confirmare a funcţiilor de conducere, corelând cu sporurile acordate prin legea salarizarii unice care face ca un conferenţiar universitar să ajugă, datorită funcţiei de conducere, de la un coeficient de indexare 4,5 la unul de 7.5-8, se va încuraja o conducere de tip feudal în care şefii vor ţine cu dinţii de funcţie, de dragul banilor făcând orice compromis (vezi si anexele II/1.3 si II/1.3 din legea salarizarii unice).

 

17.  Art. 332

Pe ce criterii se acordă sporuri de 30% la salariu din veniturile proprii? Oare după criteriul ce funcţionează şi în prezent: „cum mă am cu şefu”? La ce va duce asta???? Lesne de văzut, pentru că avem sute de mii de procese pentru drepturi salariale în învăţământ...

Apoi, de ce trimite la legea 128 şi nu se limiteaza clar la MAXIM 1,5 SAU 2 numărul de norme didactice pe care un cadru didactic le poate deţine în instituţiile de învăţământ superior, şi asta în cazul în care nu are contracte de cercetare? Oare chiar toată lumea se face că nu vede imposibilitatea practică de a face atâtea activităţi şi, mai ales de calitate???. De ce nu se limiteaza numărul de norme didactice pentru cei cu funcţii de conducere, pe principiul „când să conduci şi cănd să mai faci şi alte norme + cercetare”?

 

18. Art. 340, alin (6)

Se permite, practic, continuarea sistemului actual în care profesori pensionari predau după vârsta de pensionare, blocând accesul multor tineri şi cumulând cu pensia un număr nelimitat de norme didactice la cumul sau plata cu ora...

 

Etc.

Etc.

Etc.

 

In concluzie: ACEST PROIECT DE LEGE NU SCHIMBĂ MAI CU NIMIC TABU-URILE CE AU CONDUS LA DEZASTRUL POSTRE­VO­LU­ŢIONAR AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR ROMÂNESC ŞI AU CON­STI­TUIT PÂRGHIILE PRINCIPALE DE ASERVIRE A BANULUI PUBLIC ATÂT DE LA BUGETUL DE STAT, CÂT ŞI CEL PROVENIT DIN „VENITURI PROPRII”...

 

 

B. PROBLEME FUNDAMENTALE ALE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR ROMÂNESC, NEABORDATE SAU NEREZOLVATE DE PROIECTUL LEGII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

 

1. Modernizarea universităţilor din România necesită, ca o primă condiţie, curăţarea majorităţii conducerilor acestora de actualii rectori, prorectori, decani, şefi de catedre, şefi de departamente, directori incompetenţi şi aserviţi politic sau unor cercuri de interese. Este vorba de grupuri extrem de... vechi şi unite, cu venituri lunare licite sau ilicite de multe sute de milioane, chiar miliarde, al căror interes explicabil prin aceasta este de menţinere cu orice sacrificii (oameni, performanţă, viitor etc.) a actualului sistem de învăţământ superior, incapabil de performanţă şi evoluţie în vederea conectării la cel european şi internaţional.

Soluţia pentru reformarea conducerilor universităţilor este promovarea unei noi structuri de conducere şi a unui nou sistem de alegeri a persoanelor din poziţiile acesteia.

Structura de conducere a unei universităţi trebuie să elimine actuala componenţă a Se­na­telor, Birourilor de Senat şi Consiliilor de Administraţie, componenţă ce conduce la încăl­carea unui principiu fundamental: în aceste organisme de conducere se întâlneşte „LEGISLATIVUL” cu „EXECUTIVUL” (de exemplu, decanii, în calitate de membrii ai senatului, au atât atribuţiuni legislative, cât şi de execuţie), ceea ce conduce la principiul fundamental al „corupţiei ştiinţifice”: „îşi fac legi EI PENTRU EI”.

Sistemul de alegeri este un sistem de tipul votului uninominal adoptat la nivel naţional; el trebuie să asigure o conducere mobilă a universităţilor, mobilitate în sensul performanţei şi nu al altor criterii.

Propunerea noastră în acest sens este materializată în ANEXA 1 a acestui document. Evident, documentul cuprins în această anexă se va considera ca un document de lucru, care va trebui analizat cu mare atenţie şi aplicat iniţial prin pilotare. Odată verificate practic toate implicaţiile unui sistem de alegeri de tipul celui propus de noi, va fi necesar să se reia cât mai rapid alegerile din universităţi, astfel încât mulţi dintre actualii rectori–feudali să poată fi înlăturaţi în numele unui progres real al învăţământului superior românesc.

 

2. Modernizarea universităţilor din România necesită, ca o a două condiţie, eliminarea tendinţelor actualelor conduceri de a-şi numi oameni „credincioşi” în funcţiile-cheie din universitate. Se ajunge la actuala aservire totală a instituţiilor de învăţământ superior unor familii şi grupuri de interese politice şi pecuniare, care, oricât ar fi de mare suma alocată învăţământului superior, o va dirija spre orice altceva decât spre dotările necesare modernizării, creşterii actului de educaţie şi cercetare.

Baza propunerii noastre în sensul rezolvării acestei probleme o considerăm a fi meto­do­logia de angajare cuprinsă în ANEXA 2, metodologie impusă printr-o dură negociere în CCM la nivelul Universităţii din Piteşti şi care dă „mare bătaie de cap” în prezent actualei conduceri a Universităţii din Piteşti.

 

3. Modernizarea universităţilor din România necesită, ca o a treia condiţie, o modificare curriculară drastică. Această modificare nu poate fi permisă unor oameni fără legătură cu actul de învăţământ sau altora fără legătură cu actul economic. Cei care vor face acest lucru vor trebui să fie persoane cu o responsabilitate uriaşă, probată, dar şi cu experienţă didactică şi economică fără umbră de îndoială. O condiţie esenţială va fi neimplicarea politică a acestora.

Propunerea noastră este aceea de a se forma o comisie curriculară la nivel naţional – numită poate sugestiv PĂRINŢII VIITORULUI ROMÂNESC - comisie care să impună mai întâi o strategie unitară construită în contextul noilor tendinţe mondiale, care să nu urmărească viitorul imediat ci pe cel corespunzător unui orizont de cel puţin 10 ani. Această comisie va trebui selecţionată cu mare minuţiozitate, prin negocieri reale, bazate pe criterii profesionale, şi nicidecum pe criterii politice, meschine. Acestei comisii – sau a unei componente anume creată a acesteia – trebuie să-i revină şi sarcina de a elabora manuale unice la nivel naşional, manuale care să încheie experimentul nereuşit şi contraperformant al manualelor alternative elaborate de „mari specialişti” de care nu a auzit nimeni şi care nu cunosc de multe ori nici fundamentele din disciplinele în care dau lecţii...

În toate afirmaţiile noastre trebuie să se înţeleagă un studiu amănunţit al renumitului „miracol japonez”, pe de-o parte, iar pe de alta o experienţă proprie deziluzionantă, în care curriculele universitare se stabilesc la limita larg permisivă de metodologiile în vigoare, astfel încât să acopere nu necesităţi obiective ale celor ce se pregătesc în sistemul românesc de învăţământ superior, ci pe cele ale unor „cadre didactice” apărute peste noapte din oameni politici de o incompetenţă dovedIbilă şi dovedită, care, prin activităţile lor în domeniul în care mulţi ani au fost corijenţi, repetenţi sau au trecut „de milă”, subminează viitorul acestei tări. Toţi suntem de acord că în prezent pregătim ŞOMERI CU DIPLOME.

 

4. O reformă adevărată a sistemului de învăţământ din România nu poate neglija aspectul concurenţial. Acesta este singurul capabil de progres şi în prezent este aproape nul. Elevii şi studenţii au ca unic scop acel „5” ruşinos, şi nu acel meritoriu „10”.

În acest sens propunerea noastră este aceea de modificare radicală a modului de finanţare a învăţământului, mod care considerăm că este principalul vinovat de lipsa de concurenţă.

În ceea ce priveşte procentele din PIB alocate, considerăm că cel pentru educaţie este suficient în limita de 6%, dar cel de 1% corespunzător cercetării este ridicol, în contextul în care, după cum suntem cu toţii de acord, cercetarea este motorul unei economii, iar investiţiile în cercetare şi tehnologie sunt cele cu cel mai redus ciclu de amortizare şi cel mai mare ciclu de profit.

Privitor la sistemul de finanţare a învăţământului „per student sau elev” („per proiect” este acelaşi lucru), nu înţelegem de ce se persistă în greşeală: acesta s-a dovedit în câţiva ani până acum că este UN MARE EŞEC, că nu conduce la rezultate bune şi că este subiectiv prin conducerea la o relativ mare aservire politică (dacă rectorii au „relaţii sus” obţin finanţare superioară altora fără) însă, cu toate acestea, este propus spre „reînnoire”. În condiţiile foarte permisive ale actualului învăţământ superior cu taxă şi a lăcomiei fără limite a conducătorilor din universităţile româneşti, acest sistem de finanţare forţează cadrele didactice, pentru a avea cât mai mulţi studenţi, să micşoreze nivelul predării până la valori incredibile – de multe ori suntem mulţumiţi că studenţii ştiu să citească şi sunt cuminţi! – şi să treacă la examene majoritatea studenţilor admişi. Actualii studenţi ştiu asta şi vin la examene de multe ori neştiind nici măcar titlul disciplinei, fiind siguri că până la urmă vor promova.

Expresia binecunoscută este aceea că „universităţile din România au devenit simple fabrici de diplome”!  

În această atmosferă neconcurenţială copii buni nu se mai văd, iar cei capabili şi talentaţi nu mai au motive să se „întrebuinţeze”...

Propunem să adoptăm sistemul de finanţare pe care l-am cunoscut la câteva din universităţile de mare succes din lume:

-          o finanţare minimală „per profesor” impus de strategia curriculară naţională: aceasta va conduce la asigurarea independenţei venitului salarial minim al profesorilor faţă de nu­mărul de studenţi, ridicând „obligaţia mutuală” din prezent în a promova medio­cri­tatea;

-          o finanţare suplimentară substanţială per rezultat obţinut de celula student-profesori: această componentă va crea o concurenţă acerbă atât între studenţi (aceştia urmărind obţinerea unor burse de merit considerabile, a unor contracte cu diverse firme puternice etc.), cât mai ales între profesori care, exact ca în fotbal, vor căuta elevi şi studenţi cât mai buni şi îi vor pregăti la niveluri superioare cerute de piaţă, astfel încât succesul ulterior al acestora să se transforme în venituri substanţiale ale lor înşişi.

 

5. O reformă adevărată a sistemului de învăţământ din România nu poate să neglijeze, de asemenea, resursa umană. Este necesar să se atragă în învăţământ cadre didactice tinere cât mai valoroase (şefi de promoţii valoroase) şi nu ca în prezent, foşti corijenţi şi repetenţi, dintre care mulţi ne-au fost elevi sau studenţi şi îi cunoaştem bine... Acest lucru impune mai multe măsuri:

- creşterea substanţială a salariilor de bază a profesorilor cu grade şi funcţii mici, dar pe criterii de competenţă profesională şi, mai ales pedagogică extrem de stricte;

- modificarea criteriilor de angajare şi mai ales a celor de promovare în învăţământ – atât profesional, cât şi ca funcţii de conducere - astfel încât să atragem pedagogi şi manageri cu vocaţie. Actualele criterii preponderent „de cercetare” constituie un eşec care va marca multă vreme învăţământul românesc, mai ales cel superior. Atraşi de salariile mari de aici, multe persoane din cercetare – în condiţiile restrângerii cercetării la nivel naţional - s-au orientat către învăţământul superior, realizând cu uşurinţă criterii de angajare şi promovare pe posturi de conferenţiar sau profesor, criterii făcute parcă special pentru ei, dar neavând aproape deloc aptitudini pedagogice şi, fiind de multe ori la vârste înaintate (mulţi peste vârsta de pensionare!), fără posibilitatea psihică de „recalificare”. Aceştia constituie în prezent baza unui dezastru „experimentat” în fosta Republică Democrată Germană, unde s-a renunţat la sistem înainte de a fi aplicat la noi...

HAIDEŢI SĂ PROCEDĂM INVERS DECÂT ÎN PREZENT: SĂ OBLIGĂM CERCETĂTORII SĂ ŢINĂ CURSURI (PRELEGERI, CONFERINŢE) ÎN UNIVERSITĂŢI – ÎN CARE SĂ PREZINTE STUDENŢILOR ŞI PROFESORILOR ULTIMELE NOUTĂŢI DIN DOMENIILE LOR ŞI SĂ PRO­PUNĂ COLABORĂRI DE CERCETARE, ŞI NU SĂ-I OBLIGĂM PE PROFESORI SĂ FACĂ CERCETARE ÎN LABORATOARELE LOR ATÂT DE PROST DOTATE ÎNCĂT NU POT ASIGURA NICI MĂCAR DESFĂŞURAREA ADECVATĂ A UNOR LUCRĂRI DE LICENŢĂ... ALTFEL NE AMĂGIM SINGURI CĂ FACEM CERCETARE..., DAR ŞI CĂ FACEM ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR... ŞI NE MIRĂM DE CE DIPLOMELE DIN ROMÂNIA NU VA­LOREAZĂ NIMIC ÎN STATELE DEZVOLTATE!

ACEST SISTEM SE APLICĂ CU ATÂT DE MULT SUCCES ÎN ŢARA POATE CU CEL MAI RIDICAT NIVEL DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI CERCETARE: STATELE UNITE ALE AMERICII.

 

6. În fine, o reformă adevărată a sistemului de învăţământ din România nu se va putea face decât implicând specialişti adevăraţi în elaborarea legilor şi metodologiilor necesare, oameni care la vremea lor au fost elevi şi studenţi eminenţi, iar ulterior profesori şi manageri cu recunoaştere (recomandat academicieni) şi nu tot felul de neaveniţi care au fost elevi şi studenţi mediocri sau care nu cunosc nimic din sistemul pe care se angajează chipurile să-l reformeze cu singurul scop nedeclarat de a obţine beneficii materiale şi politice cât mai mari pentru ei şi pentru o clică de acoliţi la fel de mediocrii şi nepregătiţi, fără a-i interesa câtuţi de puţin că nenorocesc o naţiune extrem de valoroasă pentru mulţi ani...

Dar pe mulţi aceste lucruri nu-i interesează: mulţi nu sunt români..., mulţi nu-i interesează de români... şi aproape toţi îşi trimit copii la studii în alte ţări cu banii pe care i-au excrocat de la români...

 

 

ANEXA 1

 

PROPUNERE LEGISLATIVĂ

privind modul de desfăşurare a alegerilor personalului din structurile de conducere ale instituţiilor de învăţământ superior din România

 

Art. 1

(1) Structurile de conducere ale instituţiei de învăţământ superior sunt: Senatul Universitar, Consiliul de Administraţie al Universităţii, Consiliul Facultăţii, Consiliul Departamentului şi Biroul Catedrei. Prin Carta Universitară se pot înfiinţa şi alte organisme colegiale specializate, cu rol consultativ, subordonate Senatului Universitar. După caz, într-o universitate pot exista toate aceste structuri de conducere sau numai o parte, dar nu poate lipsi Senatul Universitar.

(2) Atribuţiile şi competenţele structurilor şi ale funcţiilor de conducere din instituţiile de învăţământ   superior, precum şi relaţiile intrainstituţionale dintre acestea, sunt stabilite prin Carta Universitară a instituţiei, potrivit legilor în vigoare.   

(3) Hotărârile Senatelor Universitare, ale Consiliilor Facultăţilor şi ale departamentelor, se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi, dacă numărul lor reprezintă cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal.

 

Art. 2

(1) Instituţia de învăţământ superior este condusă de Senatul Universitar, prezidat de Rectorul Universităţii.

(2) Din Senatul Universitar fac parte de drept: cadre didactice titulare cu merite deosebite şi incontestabile (membri sau membri corespondenţi ai Academiei Române, Academiei Tehnice din România etc.), Cancelarul, liderii şi viceliderii sindicatelor reprezentative din instituţia de învăţământ superior – ori un reprezentant al salariaţiilor, în cazul inexistenţei oricărei forme de asociere a salariaţiilor - şi cei ai organizaţiilor studenţeşti legal constituite la nivel de instituţie - ori un reprezentant al studenţilor, în cazul inexistenţei oricărei forme de asociere a studenţilor.

În afara membrilor de drept ai Senatului Universităţii, fiecare facultate din structura instituţiei desemnează reprezentanţi în această structură de conducere, cadre didactice, cercetatori şi studenţi, potrivit prevederilor acestei legi şi Cartei Universitare. Numărul de membrii desemnaţi va fi determinat pe baza principiului reprezentativităţii egale: fiecare facultate, indiferent de numărul său de cadre didactice sau de studenţi, va desemna în Senatul Universităţii acelaşi număr de reprezentanţi; dintre aceştia, o pătrime vor fi studenţi ai facultăţii respective.

(3)  Din Senatul Universitar nu pot face parte salariaţi ai universităţii cu funcţii de execuţie: Rectorul, Prorectorul/Prorectorii, Director General Administrativ, Decanii Facultăţilor, Şefi de Catedre, directorii de departamente direct subordonate institutiei de învăţământ superior etc.

(4) Şedinţele Senatului Universitar sunt publice: la acestea poate participa orice altă persoană în afara membrilor acestui organism, însă cu statut de observator.

(5) Conducerea operativ-executivă - fără nici o atribuţiune legislativă - a instituţiei de învăţământ superior este asigurată de Biroul Senatului Universitar, alcătuit din Rector, în calitate de preşedinte, Prorector/Prorectori, Cancelar, Director General Administrativ, un reprezentant al tuturor sindicatelor reprezentative din instituţie şi un reprezentant al studenţilor sau al organizaţiilor studenţeşti legal constituite la nivel de instituţie, membri al Senatului Universitar.

 

Art. 3

(1) Facultatea este condusă de Consiliul Facultăţii, prezidat de Decan.

(2) Din Consiliul Facultăţii fac parte de drept: Prodecanul, Secretarul Ştiinţific al Consiliului Facultăţii, Şefii şi Secretarii catedrelor componente, directorii de departamente direct subordonate facultăţii, reprezentanţii la nivel de facultate ai sindicatelor reprezentative - ori un reprezentant al salariaților din facultate, în cazul inexistenţei oricărei forme de asociere a salariaţilor din universitate - şi reprezentanţii la nivel de facultate ai organizaţiilor studenţeşti legal constituite la nivel de instituţie - ori un reprezentant al studenţilor din facultate, în cazul inexistenţei oricărei forme de asociere a studenţilor.

În afara membrilor de drept ai Consiliului Facultăţii fiecare catedră din structura instituţiei desemnează reprezentanţi în această structură de conducere, cadre didactice, cercetatori şi studenţi, potrivit prevederilor acestei legi şi Cartei Universitare. Numărul de membrii desemnaţi va fi determinat pe baza principiului reprezentativităţii egale: fiecare catedră, indiferent de numărul său de cadre didactice sau de studenţi, va desemna în Consiliul Facultăţii acelaşi număr de reprezentanţi; dintre aceştia, o pătrime vor fi studenţi ai catedrei respective.

(3) Şedinţele Consiliului Facultăţii sunt publice: la acestea poate participa orice altă persoană în afara membrilor acestui organism, însă cu statut de observator.

(4) Conducerea operativă a Facultăţii este asigurată de Biroul Facultăţii, alcătuit din Decan, în calitate de preşedinte, Prodecan, un reprezentant la nivel de facultate al tuturor sindicatelor reprezentative din instituţie şi un reprezentant la nivel de facultate al studenţilor sau al organizaţiilor studenţeşti legal constituite la nivel de instituţie, membri al  Consiliului Facultăţii.

 

Art. 4

(1) Departamentul este condus de Consiliul Departamentului, prezidat de Director.

(2) Modul de constituire a Consiliului Departamentului se stabileşte prin hotărâre a Senatului Universitar sau, după caz, a Consiliului Facultăţii.

(3) Aceleaşi prevederi se aplică şi unităţilor de cercetare, proiectare sau microproducţie.

 

Art. 5

(1) Catedra, ca unitate structurala de bază a Facultăţii sau a Departamentului, funcţionează cu cel puţin 15 posturi didactice. Conducerea catedrei este asigurată de Biroul Catedrei, alcătuit din Şeful de Catedră, Secretarul Catedrei şi din cel putin 2 membri aleşi dintre cadrele didactice titulare din catedra respectivă potrivit prevederilor acestei legi şi Cartei Universitare.

(2) Conducerea operativă a Catedrei revine Şefului de Catedră.

 

Art. 6

(1) Structurile şi funcţiile de conducere din instituţia de învăţământ superior sunt alese prin vot direct, uninominal şi secret exprimat de către toţi salariaţii cu studii superioare din structurile respective şi prin vot secret al unui număr reprezentanţi ai studenţilor în proportie de 25% din cel al numărului total de votanţi de la nivelul structurilor respective. Desemnarea unei persoane într-o funcţie de conducere se face cu majoritate simplă, în maxim două turui de scrutin electorale, pe o perioada de 5 ani, conform prevederilor acestei legi şi Cartei Universitare. Dacă în primul tur de scrutin nici unul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea simplă a voturilor celor cu drept de vot, atunci se organizează al doilea tur de scrutin la care vor participa doar primii doi clasaţi în primul tur.

(2) Cadrele didactice din aceste structuri şi funcţii trebuie să fie titulare în instituţia de învăţământ  superior respectivă. Orice discriminare privind alegerea în structurile şi funcţiile de conducere ale instituţiilor de învăţământ superior este interzisă.

(3) Nu pot face parte din structuri şi funcţii ale instituţiilor de învăţământ superior persoane care:

- au ocupat funcţii politice de orice natură în perioada comunistă,

- au colaborat cu securitatea,

- au făcut parte din structurile securităţii,

- au făcut poliţie politică

- în prezent colaborează cu structuri de informaţii din România, în mod direct sau acoperit,

- fac parte din structuri de conducere ale unor partide politice.

(4) Funcţiile de conducere de Rector, Prorector, Director General Administrativ, Cancelar, Decan, Prodecan, de Secretar Ştiintific al Consiliului Facultăţii, director de departament sau de unitate de cercetare, proiectare, microproductie şi cea de Şef de Catedră nu se cumulează. Deţinerea simultană a unor astfel de funcţii de conducere într-una sau mai multe universităţi este interzisă.

(5) Functiile de conducere academice de Rector, Prorector, Director General Administrativ, Cancelar, Decan, Prodecan, de Secretar Ştiintific al Consiliului Facultăţii şi Şef de Catedră pot fi ocupate numai de profesori universitari, conferențiari universitari sau lectori/şefi lucrări titulari. Funcţiile de conducere nu pot fi  rezervate, ci  numai  delegate, cu aprobarea Senatului Uni­ver­sitar.

(6) Funcţiile de rector şi de decan nu pot fi ocupate de o aceiaşi persoană mai mult de două mandate, de cate 5 ani fiecare.

(7) În cazul eliberării unui loc în funcţiile de conducere, se procedează la alegeri parţiale anticipate, conform prevederilor acestei legi şi Cartei Universitare. Aceeaşi prevedere se aplică şi în situaţia descompletării cu mai mult de 1/3 a structurilor de conducere. Perioadele de exercitare a funcțiilor de conducere, ca urmare a alegerilor parţiale nu sunt luate în considerare în numărul maxim de mandate, acceptate potrivit legii.

 

Art. 7

(1) Alegerile membrilor structurilor de conducere ale instituţiei de învăţământ superior au ca primă etapă alegerea Rectorului. Data alegerilor se stabileşte într-un interval de maxim 45 de zile de la expirarea mandatului actualului Rector.

(2) Cu cel puţin 30 de zile anterior datei alegerilor, toţi candidaţii la funcţia de Rector sunt obligaţi să îşi facă public Programul Managerial şi Echipa Managerială proprie. Programul Managerial va cuprinde obiectivele la nivel de instituţie asumate a se realiza în perioada mandatului, precum şi algoritmul de atingere a acestora. Echipa Managerială proprie cuprinde numele acelor persoane pe care, în caz de desemnare în funcţia de Rector, acesta le va numi în funcţiile de Prorec­tor /Prorectori, Cancelar, Director General Administrativ şi directori de departamente direct sub­or­donate instituţiei de învăţământ superior şi cu care va colabora direct în îndeplinirea Programului Managerial.

(3) Confirmarea unei persoane în funcţia de Rector se face în cel mult 15 zile de la alegeri prin Ordin al Ministrului Învăţământului.

 

Art. 8

(1) În fiecare ultimă săptămână a sesiunilor de examene Rectorul va supune aprobării Senatului Universitar un raport cu privire la stadiul de realizare a Programului Managerial propriu. În cazul invalidării acestui raport se declanşează procedura de suspendare a Rectorului. Aceeaşi pro­cedură poate fi declanşată şi în cazul constatării încălcării de către Rector a legilor în vigoare, a Cartei Universitare sau Regulamentului de Ordine Interioară, prin cumularea acordului a minim 1/3 din totalul persoanelor cu drept de vot din instituţia de învăţământ superior, exclusiv studenţi, acord materializat printr-o listă de semnături dedicată acestui fapt.

(2) Procedura de suspendare a Rectorului cuprinde următoarele etape:

- a doua zi după declanşarea procedurii de suspendare a Rectorului, atribuţiunile acestuia sunt preluate de Cancelar;

- în 3 zile de la declanşarea procedurii, Cancelarul întocmeşte un raport detaliat al tuturor mo­tivelor ce au condus la situaţia de fapt şi îl va înainta Ministerului Educaţiei şi Cercetării;

- un reprezentant al ministerului va analiza timp de 2 zile situaţia de fapt şi va decide prin încheierea unui proces verbal de constatare cu privire la justeţea motivelor ce au condus la declanşarea procedurii de suspendare;

- în cazul infirmării motivelor de suspendare, actualul Rector va fi repus în funcţie imediat.

(3) În cazul confirmării motivelor de suspendare, funcţia de Rector este declarată vacantă şi vor fi organizate alegeri anticipate pentru intervalul de timp rămas până la expirarea mandatului actualului Rector, conform art. 7. Pe perioada alegerilor, interimatul funcţiei va fi asigurat în continuare de Cancelar.

 

Art. 9

(1) Alegerile membrilor structurilor de conducere ale instituţiei de învăţământ superior au ca a doua etapă alegerea Decanilor facultăţilor din componenţa instituţiei. Data alegerilor se stabileşte într-un interval de maxim 30 de zile de la confirmarea Rectorului.

(2) Cu cel puţin 20 de zile anterior datei alegerilor, toţi candidaţii la funcţia de Decan sunt obligaţi să îşi facă public Programul Managerial şi Echipa Managerială proprie. Programul Managerial va cuprinde obiectivele la nivel de facultate – aflate în acord cu Programul Managerial al Rectorului - asumate a se realiza în perioada mandatului, precum şi algoritmul de atingere a acestora. Echipa Managerială proprie cuprinde numele acelor persoane pe care, în caz de desemnare în funcţia de Decan, acesta le va numi în funcţiile de Prodecan, Secretar Ştiintific al Consiliului Fa­cultăţii şi directori de departamente direct subordonate facultăţii şi cu care va colabora direct în îndeplinirea Programului Managerial.

(3) Confirmarea unei persoane în funcţia de Decan se face în cel mult 10 zile de la alegeri prin Ordin al Rectorului.

 

Art. 10

(1) În fiecare penultimă săptămână a sesiunilor de examene Decanul va supune aprobării Consiliului Facultăţii un raport cu privire la stadiul de realizare a Programului Managerial propriu. În cazul invalidării acestui raport se declanşează procedura de suspendare a Decanului. Aceeaşi procedură poate fi declanşată şi în cazul constatării încălcării de către Decan a legilor în vigoare, a Cartei Universitare sau Regulamentului de Ordine Interioară, prin cumularea acordului a minim 1/3 din totalul persoanelor cu drept de vot din facultate, exclusiv studenţi, acord materializat printr-o listă de semnături dedicată acestui fapt.

(2) Procedura de suspendare a Decanului cuprinde următoarele etape:

- a doua zi după declanşarea procedurii de suspendare a Decanului, atribuţiunile acestuia sunt preluate de Prodecan;

- în 2 zile de la declanşarea procedurii, Prodecanul întocmeşte un raport detaliat al tuturor motivelor ce au condus la situaţia de fapt şi îl va înainta Rectorului;

- Rectorul va analiza timp de 2 zile situaţia de fapt şi va decide prin încheierea unui proces verbal de constatare cu privire la justeţea motivelor ce au condus la declanşarea procedurii de suspendare;

- în cazul infirmării motivelor de suspendare, actualul Decan va fi repus în funcţie imediat.

(3) În cazul confirmării motivelor de suspendare, funcţia de Decan este declarată vacantă şi vor fi organizate alegeri anticipate pentru intervalul de timp rămas până la expirarea mandatului actualului Decan, conform art. 7. Pe perioada alegerilor, interimatul funcţiei va fi asigurat în continuare de Prodecan.

 

Art. 11

(1) Alegerile membrilor structurilor de conducere ale instituţiei de învăţământ superior au ca ultimă etapă alegerea Şefilor de Catedre din componenţa facultăţilor. Data alegerilor se sta­bi­leşte într-un interval de maxim 20 de zile de la confirmarea Decanului.

(2) Cu cel puţin 15 zile anterior datei alegerilor, toţi candidaţii la funcţia de Şef de Catedră sunt obligaţi să îşi facă public Programul Managerial şi Echipa Managerială proprie. Programul Managerial va cuprinde obiectivele la nivel de catedră – aflate în acord cu Programul Managerial al Rectorului şi cel al Decanului facultăţii din care face parte catedra - asumate a se realiza în pe­ri­oada mandatului, precum şi algoritmul de atingere a acestora. Echipa Managerială proprie cuprinde numele celor 3 persoane pe care, în caz de desemnare în funcţia de Şef de Catedră, acesta le va numi în funcţiile de Secretar al Catedrei şi ca membri ai Biroului Catedrei şi cu care va colabora direct în îndeplinirea Programului Managerial.

(3) Confirmarea unei persoane în funcţia de Şef de Catedră se face în cel mult 5 zile de la alegeri prin Ordin al Decanului facultăţii din care face parte catedra.

 

Art. 12

(1) În fiecare antepenultimă săptămână a sesiunilor de examene Şeful de Catedră va supune aprobării tuturor membrilor catedrei un raport cu privire la stadiul de realizare a Programului Managerial propriu. În cazul invalidării acestui raport se declanşează procedura de suspendare a Şefului de Catedră. Aceeaşi procedură poate fi declanşată şi în cazul constatării încălcării de către Şefului de Catedră a legilor în vigoare, a Cartei Universitare sau Regulamentului de Ordine Interioară, prin cumularea acordului a minim 1/3 din totalul persoanelor cu drept de vot din catedră, exclusiv studenţi, acord materializat printr-o listă de semnături dedicată acestui fapt.

(2) Procedura de suspendare a Şefului de Catedră cuprinde următoarele etape:

- a doua zi după declanşarea procedurii de suspendare a Şefului de Catedră, atribuţiunile acestuia sunt preluate de Secretarul de Catedră;

- în 2 zile de la declanşarea procedurii,  Secretarul de Catedră întocmeşte un raport detaliat al tuturor motivelor ce au condus la situaţia de fapt şi îl va înainta Decanului;

- Decanul va analiza timp de 2 zile situaţia de fapt şi va decide prin încheierea unui proces verbal de constatare cu privire la justeţea motivelor ce au condus la declanşarea procedurii de suspendare;

- în cazul infirmării motivelor de suspendare, actualul Şef de Catedră va fi repus în funcţie imediat.

(3) În cazul confirmării motivelor de suspendare, funcţia de Şef de Catedră este declarată vacantă şi vor fi organizate alegeri anticipate pentru intervalul de timp rămas până la expirarea mandatului actualului Şef de Catedră, conform art. 7. Pe perioada alegerilor, interimatul funcţiei va fi asigurat în continuare de Secretarul de Catedră.

 

Art. 13

(1) Rectorul Universităţii poate fi degrevat complet de norma didactică, la cerere adresată Ministrului Învăţământului, prin ordin emis de acesta.

(2) Rectorul, Prorectorul (Prorectorii) şi Decanii nu pot avea mai mult de norma didactică de bază (nu pot avea normă didactică de cumul sau ore de predare în regim de plata cu ora).

 

 

ANEXA 2

 

Metodologie proprie privind încadrarea şi promovarea personalului didactic auxiliar şi a personalului nedidactic in Universitatea din Piteşti

 

 

 

Capitolul 1: Identificarea posturilor vacante şi a necesităţilor de personal didactic auxiliar sau nedidactic

 

Art. 1.  Crearea unui post sau transformarea unui post vacant existent în structura universităţii se realizează la propunerea şefului compartimentului din care acesta va face parte. Pentru valabilitate, şeful de compartiment întocmeşte Nota de fundamentare-necesitate-oportunitate pentru înfiinţarea/transformarea unui post, conform Anexei 4.1 la prezenta metodologie şi o înaintează spre aprobare Senatului Universităţii din Piteşti.

Art. 2. În situaţia aprobării, Senatul Universităţii din Piteşti adoptă nota de fundamentare pentru modificarea  corespunzătoare a organigramei compartimentului din care va face parte postul.

Art. 3. (1) Posturile devenite vacante in organigrama oricărui compartiment vor fi scoase la con­curs la propunerea sefului de compartiment cu aprobarea Biroului Senatului Universităţii.

(2) Solicitarea aprobării trebuie să fie precedată de consultarea S.L.U.P., cu luarea în considerare a punctului de vedere exprimat de acesta. Ulterior acordului exprimat cu privire la scoaterea la concurs a postului respectiv, Sindicatul numeşte un reprezentant al său în comisiile de concurs - cu rol de observator - şi asigură publicitatea postului în mediile pe care le consideră de interes.

 

Capitolul 2: Desfăşurarea concursului de ocupare a unui post vacant

 

Art.. 4. Orice post vacant din Universitatea din Piteşti se ocupă numai prin concurs organizat cu respectarea prezentei Metodologii. Sub nici un motiv acestea nu se pot ocupa prin numiri sau transfer intern.

Art.. 5. (1) Organizarea concursului de ocupare a unui post vacant revine în sarcina Comisiei de Concurs şi a Comisiei de Contestaţii.

(2) Propunerile cu privire la membrii acestor comisii se înaintează simultan Biroului Senatului de către Şeful Serviciului O.P.P.S. În situaţia aprobării se adoptă decizia de numire a acestora.

(3) Comisia de concurs va fi formată din 5 persoane, având următoarea componenţă:

- preşedintele comisiei: şeful compartimentului care a propus postul şi a cerut scoaterea la concurs al acestuia;

- doi specialişti în cerinţele postului, cu o conduită profesională şi morală de necontestat, dintre cei propuşi de şeful compartimentului care a propus postul, odată cu înaintarea propunerii de scoatere la concurs a acestuia;

- un reprezentant al S.L.U.P. desemnat de conducerea acestuia în acordul cu privire la scoaterea la concurs a postului respectiv, cu rol de observator;

- secretarul comisiei: un salariat din Seviciul O.P.P.S., cu atribuţiuni strict organizatorice, fără atribuţiuni active în aprecierea candidaţiilor.

(3) Comisia de contestaţii va fi formată din 5 persoane, având următoarea componenţă:

- preşedintele comisiei: şeful ierarhic al şefului compartimentului care a propus postul şi a cerut scoaterea la concurs al acestuia;

- un specialist în cerinţele postului, cu o conduită profesională şi morală de necontestat, altul decât cei doi din Comisia de Concurs, desemnat de preşedintele Comisiei de Contestaţii;

- consilierul juridic al universităţii;

- acelaşi reprezentant al S.L.U.P. din Comisia de Concurs;

- secretarul comisiei: acelaşi din Comisia de Concurs.

(4) Din cele două comisii nu pot face parte persoane aflate în relaţii de rudenie până la gradul II cu candidaţii sau în relaţii conflictuale cu aceştia.

Art.. 6. Desfăşurarea concursului are loc dupa 15 zile de la data publicării postului, cu respectarea cerinţelor postului, tematicii şi bibliografiei de concurs cuprinse în Nota de fundamentare-necesitate-oportunitate pentru înfiinţarea/ transformarea unui post aprobată de Senatului Universităţii din Piteşti.

Art.. 7. (1) Pentru funcţiile de pază, de deservire şi de întreţinere a curăţeniei concursul va consta doar din interviuri şi probe de aptitudini şi/sau îndemânare.

(2) La angajarea (sau promovarea) în funcţiile de director general, director, director adjunct, şef serviciu se vor avea în vedere obligatoriu următoarele elemente de apreciere:

- activitatea desfăşurată până la data concursului (activitate de execuţie sau conducere, calificative obţinute, sancţiuni etc.);

- calităţile de organizator şi conducător al unor lucrări sau activităţi;

- calităţile de asigurare a unui climat favorabil de muncă în colectivul în care urmează să-l conducă;

- capacitatea de a lua decizii.

(3) Grilele şi testele necesare pentru formularea unor aprecieri obiective, corecte şi concludente a unei persoane ce candidează la ocuparea unei funcţii menţionată la alin. (2) vor fi stabilite în comisia de concurs cu unanimitatea membrilor activi ai acesteia.

Art.. 8. Secretarul Comisiei de Concurs va anunţa postul vacant la AJOFM Argeş.

Art.. 9. In preziua concursului Comisia de Concurs se va reuni în plen, va analiza fiecare dosar de concurs în parte şi va hotărî care dintre acestea nu îndeplinesc condiţiile legale de participare sau cerinţele postului scos la concurs, candidaţii respectivi fiind respinşi din această fază a concursului. Comisia  de Concurs va întocmi un raport în care va prezenta lista dosarelor respinse şi motivarea respingerii fiecăruia dintre acestea. Dosarele respinse, împreună cu câte o copie a acestui raport, vor fi înapoiate candidaţiilor, prin grija directă a Şefului Serviciului O.P.P.S. Secretarul Comisiei de Concurs afişează lista candidaţilor eligibili pentru susţinerea concursului.

Art.. 10. Concursul va începe la data, ora si locatia fixate şi se va desfăşura cu respectarea următoarelor condiţii:

1. Proba scrisa consta in examinarea candidatiilor; fiecare va extrage un bilet din cel putin 3 (trei) variante  diferite intocmite de comisie.

2. La susţinerea interviului, probelor de îndemânare şi probelor orale (dacă există) este obligatorie prezenţa tuturor membrilor comisiei.

3. Notarea probelor susţinute de candidaţi se face astfel:

- membrii de specialitate notează subiectele teoretice şi probele orale din specialitatea proprie (dacă există), cu note de la 1 la 10, cu câte două zecimale;

- fiecare membru activ al comisiei notează fiecare probă de aptitudini (dacă există) cu note de la 1 la 10, cu câte două zecimale.

4. Candidaţii care obţin cel puţin o notă sub 7 vor fi declaraţi respinşi şi vor ieşi din concurs; acestora nu li se va mai calcula nota totală finală.

5. Candidaţiilor care au obţinut cel puţin nota 7 la toate probele de concurs li se va calcula nota totală finală ca medie aritmetică a tuturor notelor obţinute.

6. Este declarat câştigător al concursului şi ocupant al postului vacant scos la concurs candidatul care a obţinut cea mai mare notă totală finală.

7. În cazul în care doi sau mai mulţi candidaţi obţin aceeaşi notă totală finală cea mai mare, criteriul de departajare a acestora va fi proba interviului.

Art.. 11. Dosarele cuprinzând lucrările şi notele obţinute de candidaţi la concurs, împreună cu toate actele acestora vor fi depuse la preşedintele Comisiei de Concurs. Verificarea dosarelor se va face în cel mult de 48 de ore de la primirea acestora. Rezultatul verificării se comunică secretarului Comisiei de Concurs, care va afişa lista candidaţilor admişi la concurs.

Art.. 12. La finalul concursului, membrii Comisiei vor întocmi procesul verbal al concursului.

 

Capitolul 3: Contestaţii

 

Art.. 13. În termen de 48 de ore de la afişarea rezultatului concursului, candidaţii la ocuparea postului scos la concurs pot face eventualele contestaţii pe care le depun la secretarul Comisiei de Contestaţii.

Art.. 14. Comisia de Contestaţii se întruneşte în termen de 4 (patru) zile de la data desfăşurării concursului în cazul existenţei unui raport separat al reprezentantului S.L.U.P. sau a unor contestaţii. Termenul maxim de analiză al acestora şi de răspuns este de 5 (cinci) zile de la data primei întruniri.

Art.. 15. În cadrul întrunirilor, Comisia de Contestaţii va analiza în amănunt eventualul raport al reprezentantului S.L.U.P. şi/sau contestaţiile depuse, hotărând cu privire la:

- obiectivitatea acestora şi aspectele de încălcare a prevederilor legale sau ale prezentei metodologii,

- măsurile ce se impun pentru eventuala repunere în legalitate a tuturor aspectelor legate de ocuparea postului scos la concurs,

- persoanele ce se fac vinovate de încălcarea prevederilor legale sau ale prezentei metodologii şi gradul de intenţie a acţiunilor corespunzătoare acestor încălcări.

În ultima şedinţă Comisia de Contestaţii va emite o hotărâre cu caracter definitiv în care va cuprinde răspunsurile la eventualul raport al reprezentantului S.L.U.P. şi/sau contestaţii depuse, concluzionând cu eventualele măsuri ce trebuiesc luate pentru respectarea prezentei metodologii (reexaminarea lucrărilor candidaţiilor, refacerea concursului etc.). Reprezentantul S.L.U.P., dacă este de acord cu prevederile din acest raport final, va consemna acest fapt în hotărârea finală şi o va semna; în caz contrar va întocmi un nou raport separat în care va descrie în amănunt neregulile constatate, acest raport constituind parte integrantă a hotărarii finale a Comisiei de Contestaţii. Hotărârea finală va fi înaintată Preşedintelui Biroului Senatului Universităţii şi transmisă celor ce au contestat concursul prin grija secretarului Comisiei de Contestaţii. Hotărârea finală a Comisiei de Contestaţii va fi păstrată la dosarul de concurs.

Art.. 16. Dacă şi în urma aplicarii hotărârii Comisiei de Contestaţii vor exista nemulţumiri, căile de acţiune ale celor în cauză vor fi următoarele:

- pentru S.L.U.P. - acţiuni specifice (sesizarea Comisiei de Disciplină, acţiune în justiţie etc.);

- pentru candidaţi - acţiuni corespunzătoare în justiţie.

 

Capitolul 4: Ocuparea postului

 

Art. 17. Secretarul Comisiei de Concurs anunţă candidatul declarat câştigător în urma susţinerii concursului pentru ocuparea postului vacant.

Art.. 18. Candidatului căruia i s-a aprobat angajarea în urma câştigării concursului pentru ocuparea postului este obligat să se prezinte la post în termen de maximum 15 (cincisprezece) / 30 (treizeci) zile calendaristice, după caz,  de la data luării la cunoştinţă. În cazul neprezentării la post în interiorul acestui termen, postul este declarat vacant, urmând să se comunice următoarei persoane declarată reuşită prin concurs posibilitatea de a se angaja pe postul respectiv – dacă aceasta există – sau să se organizeze un nou concurs.

 

Capitolul 5: Dispoziţii finale

 

Art.. 19. Neîndeplinirea oricăreia dintre prevederile prezentei metodologii atrage după sine nulitatea absolută a actului de stabilire şi ocupare a unui post scos la concurs şi a tuturor consecinţelor ulterioare ale acestuia, precum şi cercetarea celui ce se face vinovat de acest lucru în Comisia de Disciplină sub aspectul încălcării prevederilor Contractului Colectiv de Muncă aplicabil, urmărindu-se sancţionarea acestuia şi recuperarea eventualelor prejudicii materiale şi de imagine aduse Universităţii din Piteşti şi/sau salariaţiilor acestei instituţii.

 

 

SINDICATUL LIBER DIN UNIVERSITATEA PITEŞTI (SLUP),

Lider SLUP, Valeriana Chiran

Vicelider SLUP, lect. univ. dr. Mircea Bărbuceanu

Vicelider SLUP, conf. univ. dr. Camelia Maria Manea

Reprezentant SLUP lect. univ. dr. Lavinia Tătaru

ec. Sergilia Manole

  

 

Alternativa Academică este prima publicaţie electronică românească dedicată Reformei şi manifestării atitudinii civice a lumii academice. Toate materialele publicate pot fi utilizate de orice suport media ca surse sigure şi avizate care descriu poziţia din interiorul acestui mediu. Opiniile prezentate în această publicaţie sunt personale, nu implică instituţiile unde autorii lor sunt angajaţi şi pot, numai eventual, să coincidă cu poziţiile oficiale ale acestora. Cu respectul cuvenit schimbului de idei si adevărului, orice parte afectată de opiniile exprimate are dreptul la replică în aceleaşi condiţii ca cele exprimate de autorul acestora. Toate materialele publicate vor fi utilizate ca referinţe în toate situaţiile în care dorinţa de senzaţional sau alte raţiuni străine slujirii adevărului ar provoca deformări inadmisibile ale sensului iniţial dorit de fiecare autor în parte. Cititorii sau părtile care se consideră afectate pot să-şi exprime punctul de vedere utilizând adresa graur@graur.org. Pentru expedierea de materiale sau informaţii de interes se va utiliza aceeaşi adresă.