Publicaţie electronică de atitudine şi iniţiativă civică şi profesională Despre GRAUR

Campania pentru integritate academică. Campania antiPlagiat

31 iulie 2009

LEGEA EDUCAŢIEI PERMANENTE

Comisia Miclea

- proiect -

 

 

 

Art.1    (1) Prezenta lege reglementează cadrul general al educaţiei permanente în România.

 

Art.2    (1) Educaţia permanentă reprezintă totalitatea activităţilor de învăţare realizate de-a lungul vieţii, de la educaţia timpurie, până la educaţia după pensionare, în scopul dezvoltării cunoştinţelor, abilităţilor şi competenţelor dintr-o multiplă perspectivă: personală, civică, socială sau ocupaţională.

(2) Educaţia permanentă se realizează în contexte formale, informale şi non-formale.

  Învăţarea formală se desfăşoară după obiective educaţionale şi curriculum explicit formulate, este intenţională şi presupune înmatricularea cursanţilor şi certificarea rezultatelor învăţării.

Învăţarea informală se referă la acele cunoştinţe, abilităţi şi competenţe dobândite în contextul activităţilor cotidiene, neinstituţionalizate, legate de muncă, mediul social sau de timpul liber, dobândite fără un obiectiv educaţional sau un curriculum explicit formulate.

Învăţarea non-formală se referă la acele cunoştinţe, abilităţi şi competenţe integrate în contextul unor activităţi planificate, instituţionalizate, dar fără obiective educaţionale sau curriculum explicit formulate.

(3) Educaţia permanentă este o responsabilitate a persoanelor, grupurilor, organizaţiilor şi instituţiilor şi este stimulată de către stat.

 

Art.3    (1) Finalităţile principale ale educaţiei permanente vizează dezvoltarea plenară a persoanei şi dezvoltarea sustenabilă a societăţii.

(2) Educaţia permanentă se centrează pe formarea şi dezvoltarea competenţelor cheie, a competenţelor specifice şi a competenţelor avansate, necesare într-o economie a cunoaşterii şi o societate democratică.

 

Art.4    (1) Statul garantează dreptul şi accesul egal la educaţie pentru toate persoanele, fără niciun fel de discriminare pe criterii de sex, vârstă, etnie, zonă de rezidenţă, statut socio-economic, convingeri religioase, politice sau alte criterii.

  (2) Statul garantează şanse egale de acces la sistemele de informare, consiliere şi orientare în carieră, precum şi la programe de sprijin educaţional pentru persoanele aflate în situaţii de risc.

(3) Sistemele de informare, consiliere şi orientare în carieră, precum şi programele de sprijin educaţional sunt reglementate prin ordine comune ale Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

(4) Statul are obligaţia să asigure acreditarea şi evaluarea periodică a furnizorilor de educaţie şi formare, publici şi privaţi, care operează pe teritoriul României.

(5) Nerespectarea, intenţionată sau nu, a dreptului la educaţie şi a accesului egal la educaţie, la servicii de informare, consiliere şi orientare în carieră şi la programele de sprijin educaţional se consideră infracţiune şi se sancţionează conform legislaţiei în vigoare.

 

Art.5    (1) Educaţia este o prioritate naţională.

(2) Pentru educaţie, statul alocă un buget anual de minimum 7 % din PIB, din fonduri publice.

(3) Guvernul răspunde public în faţa Parlamentului de alocarea şi gestiunea bugetului specificat la alin. (2).

 

Art.6    (1) Statul îşi exercită atribuţiile în domeniul educaţiei permanente prin intermediul Parlamentului, Guvernului, Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

(2) Statul stabileşte parteneriate cu toate părţile interesate în promovarea educaţiei permanente.

(3) Parlamentul are următoarele atribuţii:

a)      aprobă bugetul educaţiei ca parte a bugetului de stat;

b)      aprobă legile din domeniul educaţiei şi formării profesionale;

c)      adoptă raportul anual privind starea învăţământului, prezentat de ministrul educaţiei;

d)      aprobă legea cu privire la înfiinţarea, transformarea sau desfiinţarea unei universităţi publice sau private.

(4) Guvernul are următoarele atribuţii, în domeniul educaţiei:

a)      aprobă liniile strategice ale politicii naţionale în domeniul educaţiei;

b)      asigură relevanţa educaţiei în raport cu piaţa muncii şi aprobă Cadrul Naţional al Calificărilor ca parte a Cadrului European al Calificărilor;

c)      propune Parlamentului, spre aprobare, bugetul educaţiei ca parte a bugetului de stat;

d)      aprobă, prin hotărâri de guvern, modul de organizare, funcţionare, evaluare şi control al serviciilor educaţionale şi al furnizorilor de educaţie;

e)      propune Parlamentului, spre aprobare, înfiinţarea, transformarea sau desfiinţarea universităţilor publice sau private;

f)        reglementează regimul diplomelor şi certificatelor de studii recunoscute de către statul român;

g)      alte atribuţii, stabilite prin legislaţia sectorială referitoare la educaţie şi formare.

(5) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării are ca atribuţii principale:

a)      elaborarea strategiilor şi politicilor naţionale în domeniul educaţiei, formării şi cercetării;

b)      elaborează reglementările referitoare la organizarea şi funcţionarea sistemului de educaţie din România;

c)      monitorizează, evaluează şi controlează, direct sau prin organismele abilitate, funcţionarea sistemului educaţional şi a furnizorilor de educaţie;

d)      stabileşte mecanismele şi metodologiile de validare şi recunoaştere a rezultatelor învăţării;

e)      alte atribuţii, aşa cum apar ele specificate în legislaţia sectorială, referitoare la educaţie şi formare.

(6) Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale are ca atribuţii principale:

a)      elaborarea şi gestionarea, împreună cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, a Cadrului Naţional al Calificărilor, ca parte a Cadrului European al Calificărilor;

b)      reglementează modul de organizare şi funcţionare a furnizorilor de formare profesională;

c)      asigură acreditarea, evaluarea şi controlul periodic al furnizorilor de formare profesională;

d)      alte atribuţii, aşa cum apar ele specificate în legile sectoriale, referitoare la educaţie şi formare.

 

Art.7    (1) Organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar este reglementată în Legea învăţământului preuniversitar.

(2) Organizarea şi funcţionarea învăţământului superior este reglementată în Legea învăţământului superior.

(3) Organizarea şi funcţionarea formării profesionale la nivel terţiar este reglementată în legislaţia referitoare la formarea profesională la nivel terţiar şi la educaţia adulţilor.

 

Art.8    (1) Guvernul stabileşte mecanismele şi metodologia cadru de recunoaştere şi transfer ale rezultatelor învăţării.

(2) În baza prezentei legi, Guvernul României va stabili mecanismele şi metodologia de identificare, validare şi certificare a învăţării non-formale şi informale, în vederea adaptării educaţiei la dinamica pieţei muncii.

(3) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării va stabili metodologia de recunoaştere a învăţării non-formale şi informale a educatorilor, învăţătorilor şi institutorilor din învăţământul preuniversitar şi condiţiile de certificare a acestora ca profesori în învăţământul primar - preprimar.

 

Art.9    (1) Autorităţile locale, în parteneriat cu furnizorii de educaţie şi formare, creează centre comunitare de învăţare permanentă.

(2) Centrele Comunitare de Învăţare Permanentă (CCIP) furnizează servicii de educaţie şi formare pentru membrii comunităţii locale, pe baza analizei de nevoi prezentate în rapoarte anuale adresate autorităţilor locale.

(3) Finanţarea CCIP se face din fonduri publice şi private. Toate veniturile obţinute de CCIP rămân la dispoziţia acestora.

(4) Metodologia de acreditare, evaluare periodică, organizare şi funcţionare a CCIP va fi aprobată prin hotărâre de guvern.

 

Art.10  (1) Guvernul României va înfiinţa Muzeul Naţional a Ştiinţei, cu filiale în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ.

 (2) Muzeul Naţional al Ştiinţei are drept scop principal oferirea de experienţe de învăţare non-formală şi informală, prin prezentarea principalelor realizări ale ştiinţei şi tehnologiei contemporane.

(3) Finanţarea Muzeului Naţional al Ştiinţei se face prin bugetele ministerelor Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional şi al Educaţiei, Cercetării şi Inovării.

(4) Metodologia de înfiinţare, organizare şi funcţionare a Muzeului Naţional al Ştiinţei se stabileşte prin hotărăre de guvern, în termen de maximum 12 luni de la promulgarea prezentei legi.

 

Art.11  (1) În termen de maxim 12 luni de la promulgarea prezentei legi, un post public de televiziune şi un post public de radio vor fi dedicate exclusiv educaţiei. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) şi Societatea Română de Televiziune (SRTV) vor colabora pentru stabilirea grilei de programe ale acestor posturi.

(2) Guvernul va finanţa, prin programe speciale, emisiunile educative din media privată.

 

Art.12  (1) Guvernul va deschide un cont bancar pentru educaţia permanentă, în valoare de 500 EUR pentru fiecare nou-născut din România.

(2) Contul va putea fi utilizat de către titular numai după finalizarea învăţământului obligatoriu, în scopuri strict educaţionale, pentru categoriile de cheltuieli prevăzute prin hotărâre de guvern.

(3) Părinţii sau tutorii legali pot depune în contul de educaţie permanentă o sumă totală de până la 500 EUR/an. Această sumă va fi scutită de impozit.

(4) Folosirea acestui cont în alte scopuri decât cele educaţionale este considerată infracţiune şi se pedepseşte conform legii.

 

Art.13  (1) Fiecare instituţie publică este obligată să utilizeze minimum 2% din bugetul propriu pentru formarea profesională a angajaţilor, în funcţie de nevoile instituţiei.

(2) Societăţile comerciale sunt scutite de impozitarea profitului investit în formarea profesională a angajaţilor, în limita a maximum 5% din valoarea acestuia.

 

Art.14  (1) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale elaborează  un set de indicatori statistici pentru monitorizarea, analiza şi prognoza activităţilor de  educaţie permanentă.

(2) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale publică anual Catalogul furnizorilor de educaţie acreditaţi din România.

 

Art.15 Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării împreună cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale înaintează Parlamentului un raport comun privind starea educaţiei permanente în România şi măsurile pe care se angajează să le întreprindă pentru optimizarea acesteia.

Alternativa Academică este prima publicaţie electronică românească dedicată Reformei şi manifestării atitudinii civice a lumii academice. Toate materialele publicate pot fi utilizate de orice suport media ca surse sigure şi avizate care descriu poziţia din interiorul acestui mediu. Opiniile prezentate în această publicaţie sunt personale, nu implică instituţiile unde autorii lor sunt angajaţi şi pot, numai eventual, să coincidă cu poziţiile oficiale ale acestora. Cu respectul cuvenit schimbului de idei si adevărului, orice parte afectată de opiniile exprimate are dreptul la replică în aceleaşi condiţii ca cele exprimate de autorul acestora. Toate materialele publicate vor fi utilizate ca referinţe în toate situaţiile în care dorinţa de senzaţional sau alte raţiuni străine slujirii adevărului ar provoca deformări inadmisibile ale sensului iniţial dorit de fiecare autor în parte. Cititorii sau părtile care se consideră afectate pot să-şi exprime punctul de vedere utilizând adresa graur@graur.org. Pentru expedierea de materiale sau informaţii de interes se va utiliza aceeaşi adresă.